100 DE ANI DE MEDICINĂ ROMÂNEASCĂ

100 DE ANI DE MEDICINĂ ROMÂNEASCĂ

August – octombrie 2018 – la UMF „Carol Davila”

Muzeul Municipiului București și Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București invită publicul să viziteze expoziția outdoor de fotografie „100 de ani de medicină românească”. Expoziția este împărțită în module ce vor putea fi vizitate în două locații ale Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”: la Facultatea de Medicină Generală – Bulevardul Eroii Sanitari, nr. 8, sector 5 și la Rectorat – Strada Dionisie Lupu, nr. 37, sector 1.

Acum 100 de ani, medicina românească îşi făcuse deja un renume internaţional, pornind de la înfiinţarea Şcolii Naţionale de Medicină şi Farmacie de către Carol Davila, în 1857, şi de la inaugurarea Facultăţii de Medicină, în 1869, ca parte a Universităţii Bucureşti. Astfel, imaginile vor reflecta felul în care învăţământul superior medical și-a desfăşurat activitatea la un nivel comparabil cu cel al instituţiilor similare europene cu veche tradiţie. Ştiinţa medicală românească s-a modernizat rapid prin eforturile unor personalităţi precum Victor Babeş, Thoma Ionescu, Gheorghe Marinescu, Ioan Cantacuzino, Francisc Iosif Rainer, fraţii Minovici sau Constantin I. Parhon, fondatori ai unor şcoli medicale de specialitate, recunoscute pe plan internaţional, care studiau marile teme ale medicinei: igiena şi educaţia sanitară, în privinţa prevenirii şi îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei; tratamentul în instituţiile spitaliceşti; anatomia şi fiziologia – structurile şi funcţiile organismului; patologia – cauzele şi mecanismele de producere a bolilor; interferenţele dintre medicină şi legislaţie în cadrul medicinei judiciare.

După perioada dificilă din timpul Primului Război Mondial, când serviciul sanitar românesc s-a confruntat cu boli epidemice grave, precum tifosul exantematic, holera, febra recurentă sau febra tifoidă, organizarea asistenţei medico-sanitare în România a început, treptat, să facă progrese importante. Capacitatea de internare a spitalelor a crescut, s-au creat instituţii policlinice şi dispensare, iar pentru a combate şi preveni bolile contagioase s-a înfiinţat o reţea igienico-sanitară şi au fost deschise primele sanatorii de tuberculoşi. Cu timpul, în dispensarele teritoriale, pe scara întregului sistem de ocrotire a sănătăţii, a început aplicarea metodei de asistenţă medicală a populaţiei cu caracter preponderent profilactic. De asemenea, progresele înregistrate de disciplinele biomedicale, dar şi evoluţia metodelor şi tehnologiilor de investigare, au contribuit la dezvoltarea medicinei clinice, precum medicina internă şi chirurgia. Astfel, au apărut institute de specialitate precum cel de bacteriologie, de medicină internă, de infra-micro-biologie (virusologie), de igienă şi sănătate publică. Imaginile reflectă cabinete medicale, săli de consultație, cabinete stomatologice, cabinete medicale de școală, aparatură medicală, ori săli de operație.

Industria farmaceutică românească s-a diversificat odată cu dezvoltarea învăţământului farmaceutic, prin înfiinţarea Facultăţii de Farmacie, în 1923, ca parte componentă a învăţământului medical. În cadrul farmaciilor şi al drogheriilor, pe lângă “specialităţile” – cum erau denumite în epocă – importate, medicamentele produse în laboratoarele din ţară căpătau o pondere din ce în ce mai însemnată. Prepararea în cantităţi mai mari a unor formule medicamentoase de către farmaciştii români, recunoscută şi recompensată în expoziţii naţionale şi internaţionale, cumpărarea de brevete şi tehnologii străine, precum şi tehnicizarea activităţii în farmacie au constituit paşi importanţi pe calea obţinerii industriale a medicamentelor de sinteză. De-a lungul secolului al XX-lea, producţia farmaceutică se dezvoltă rapid având în sprijinul ei prestigioasele institute de cercetare româneşti şi conlucrarea cu occidentale concerne farmaceutice.

Realizatorii expoziției sunt Cezar Petre Buiumaci și Ana Iacob, muzeografi ai Muzeului Municipiului București. Expoziția poate fi vizitată până pe data de 31 octombrie 2018. Consultanță oferită de prof. univ. dr. Octavian Buda (UMF Carol Davila).

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *