Expoziția foto-documentară „190 de ani de la prima apariție a Monitorului Oficial”
la Palatul Suțu (Muzeul Municipiului București)
Începând cu data de 7 iunie 2022, la Palatul Suțu – Muzeul Municipiului București (Bd. I.C. Brătianu nr. 2), vă puteți întâlni cu trecutul documentar al țării, așa cum s-a reflectat 190 de ani în pagini de Monitor Oficial, caz singular în presa românească: apariție neîntreruptă. Expoziția va putea fi vizitată până la data de 30 iunie 2022, de miercuri până duminică, 10.00-17.30 (ultima intrare), la Palatul Suțu.
Expoziția foto-documentară „190 de ani de la prima apariție a Monitorului Oficial” este completată armonios cu trecutul instituției, care, în afară de publicarea foii oficiale, însemna și apariția părții neoficiale, deosebit de interesantă din perspectiva anunțurilor conținute: dezbateri parlamentare, știri din străinătate, critică literară și de teatru, dizertații științifice și istorice, anunțuri judiciare, reclame la firme de lux, chiar și… anecdote…
Expoziția este organizată de Monitorul Oficial cu sprijinul Arhivelor Naționale ale României și Agerpres, în parteneriat cu instituțiile care au găzduit sau vor găzdui proiectul expozițional: Facultatea de Drept – Universitatea din București (14-28 februarie 2022); Muzeul Național de Istorie a României (1-20 martie 2022); „Centrul de Cultură Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” (21-31 martie 2022); Biblioteca Națională a României (aprilie 2022); Facultatea de Istorie – Universitatea din București (mai 2022); Muzeul Municipiului București (Palatul Suțu, 7-30 iunie 2022), Muzeul Național de Artă al României – Muzeul Colecțiilor de Artă (iulie 2022); Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia (august 2022); Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova (septembrie 2022); Muzeul Orașului Oradea (octombrie 2022) și Camera Deputaților (noiembrie și decembrie 2022).
Știați că… ?
- În 1881 s-au pus bazele înființării primei societăți române pentru fabricarea hârtiei (MO nr. 169).
- 1881 inaugurează două evenimente: unul social, în MO nr. 24 – proiect de lege pentru acordarea unei burse domnişoarei Maria V. Cuţarida („ânteia femeia care a cugetat a îmbrăţişa o profesiune liberă şi face pentru aceasta studii speciale în medicină”); altul politic, în MO nr. 6 din 7 aprilie – legea care stabileşte că preşedintele Consiliului de Miniştri poate să nu aibă portofoliu. Maria Cuţarida Crătunescu a devenit prima femeie cu titlul de doctor în medicină din România. Iar din MO nr. 44 din 22 februarie/3 martie 1878 aflăm că, deși cu o situație destul de precară, tânăra studentă donase armatei române suma de 100 de franci.
- În 25 martie 1884 regele Carol I a propus la Academie alcătuirea unui Etimologicum magnum Romaniae, pentru a nu se pierde pentru generațiile viitoare frumoasa şi bogata limbă română conţinând toate cuvintele vechi, promițând să contribuie anual cu 6.000 de lei puși la dispoziţia Academiei (MO nr. 282). Ca răspuns, Academia a încredințat realizarea dicționarului lui B. P. Hașdeu.
- În 1936 la biblioteca Monitorului Oficial existau deja 13.201 de volume care fuseseră consultate de 6.491 de persoane. Cititorii, care aveau un acces facil la informații, fie prin intermediul cataloagelor, fie al tablelor de materii publicate în monitoare, dispuneau de o sală de lectură cu 23 de locuri.
- Direcţiunea Generală a Monitorului Oficial şi Imprimeriilor Statului administra în anii ’40 Monitorul Oficial, Imprimeria Centrală (turnătorie de litere, stereotipie, linotipe, tipografie plană şi rotativă, legătorie şi liniatură), Imprimeria Naţională (monotipe, stereotipie, tipografie plană, litografie, offset, legătorie, gumaj, liniatură, cartonaj, plicuri), Imprimeria Chişinău (stereotipie, tipografie, legătorie), Fabrica de Timbre (fabricare de clișee, gravură în metal, zincogravură, galvanoplastie, stereotipie, tipografie, heliografie și gumaj) și Editura „Monitorul Oficial” din Bd. Elisabeta nr. 29