Expoziția tematică „Moda în Bucureștiul interbelic”

Din 18 noiembrie 2020

EXPOZIȚIE TEMATICĂ LA PALATUL SUȚU

MODA ÎN BUCUREȘTIUL INTERBELIC

Muzeul Municipiului București vă invită să vizitați expoziția tematică „Moda în Bucureștiul interbelic”, care va fi deschisă la Palatul Suțu (Bd Ion C. Brătianu, nr. 2) începând de miercuri, 18 noiembrie.

Moda, un mesager discret și elegant, transmite prin mijloace de expresie plastică idealul uman și schimbările petrecute în societate. Costumul nu poate fi privit izolat, rupt de ambianța generală în care se naște, ci integrat stilului și societății din care face parte.

Expoziția dedicată modei și evoluției sale vine în întâmpinarea întrebărilor publicului specialist sau îndrăgostit de modă și interesat de viața urbană sub toate aspectele ei.

Întoarcerea în timp prin analiza artelor decorative, în special a costumului, în strânsă legătură cu dezvoltarea arhitectural-urbanistică a Bucureștiului, demonstrează o evoluție fascinantă și complexă a acestuia. Istoria oferă date suficiente pentru a începe demersul: gravurile, artele plastice, fotografia de epocă cu personaje, străzi și bulevarde, terase și cârciumioare, veșmintele păstrate în colecția muzeului, toate acestea ne vor ajuta să recompunem o epocă interesantă și înfloritoare trăită de bătrânul București. Șansa de a studia colecțiile Muzeului Municipiului București, cu precădere pe cea de Costum și accesorii vestimentare, a făcut să se nască dorința de a face cunoscute comorile patrimoniale, dar și evoluția modei, oglinda vieții simple sau complicate a fiecăruia dintre semenii noștri.

Sub crusta strălucitoare a mondenității se află un întreg eșafodaj de interese sociale și materiale, culturale și artistice, morale și afective, ba chiar și politice, aspecte pe care vom încerca să le evidențiem. Costumul, în pragul secolului al XX-lea, purta cu sine toate ingredientele unui trecut, aducând din acesta numeroase prejudecăți, un statut social şi economic, obligații și gusturi. Sigur, este vorba de acel costum aparținând cotidianului, purtat de pături sociale din mediile orășenești, de protipendada vremii.

Influențele occidentale, decorațiile Art Nouveau și explozia eleganței Art Deco, croiala și linia în evoluție realizate în ateliere ilustre londoneze, pariziene, vieneze, bucureștene sau de croitori anonimi, materialele scumpe și fine indică o lume românească activă, întreprinzătoare și încrezătoare în destinul său. Asistăm la o lume cu stratificări și orgolii, cu simțul acut al mascării rolului și poziției individului, la o societate prosperă, dinamică, conștientă de valoarea unui ilustru trecut și de rosturile ei prospere, bătând frenetic la poarta veacului.

Profundele schimbări ale Bucureștiului în perioada interbelică, industrializarea, dezvoltarea urbană, avântul arhitectural și cultural au imprimat o oarecare stare de liniște și dorință de emancipare în societatea urbană.

În anii ’20 asistăm la schimbări revoluționare ale aspectului siluetei feminine. Sexul slab încearcă experiența egalității în drepturi și îndatoriri. Femeile, preocupate de emancipare, își vor afișa vizual  noua libertate, scurtându-și fusta. Moda, care s-a răspândit larg, era simplă și practică, folosind cu precădere producția industrială de serie. Datorită costumației reduse și croielilor simple ale rochiilor, care puteau fi lucrate în casă, diferențele sociale erau mai puțin vizibile decât până atunci. Atributele feminine erau mascate intenționat: tunsoarea à la garçonne, croiala dreaptă, fără pense, cordonul pe șolduri, pentru a nu fi marcată talia. Pălăria mică acoperea tot părul, uneori și fruntea, semăna cu o cască militară. Erau preferate rochia-sac sau fusta și bluza, drepte, fără talie, cu cordon pe șolduri, cu mâneci lungi sau deloc. Se foloseau suporturi textile ușoare, suple, precum jerseul, flanelul, crêpe-de-Chine, mătasea artificială, ieftină, lavabilă, ușoară. Toată îmbrăcămintea pentru dans a unei femei cântărea câteva sute de grame. În picioare, ciorapii erau vizibili, lucioși, cusuți cu dungă, cu ajur la glezne, iar pantofii cu toc solid, în formă de mosorel, aveau de obicei baretă. Singurele podoabe erau mărgelele lungi. Țigareta, cu port-țigaret foarte lung, ținută dezinvolt între degete, cu unghiile lăcuite, era de rigoare de prin 1925.

Această expoziție aduce laolaltă costume purtate în perioada interbelică, accesorii vestimentare, ansambluri decorative interioare, fotografii, personaje și imagini ale orașului cu arhitectură modernă, artere aglomerate de pietoni eleganți și automobile, străzi, bulevarde, birturi și terase.  Mobilierul, cristalul, porțelanul, care împodobeau interioarele caselor bucureștene, recompun imaginea interbelică a Bucureștiului, capitală europeană. Alături de costume sunt valorificate colecțiile Fotografii, cărți poștale și clișee fotografice, Artă Decorativă-Metal, Artă Decorativă-Cristal-porțelan, Artă Decorativă-Mobilier, Diverse, Știință-Tehnică.

În sala de conferințe de la parterul Palatului Suțu  pot fi admirate costume elegante, chipuri și  imagini ale orașului, interioare de casă ‒ acum o amintire vie a vieții frenetice de atunci, în București. Expoziția rămâne deschisă la Palatul Suțu până pe data de 14 februarie 2021.

Dr. Maria-Camelia Ene

 

Sari la conținut