Expoziția tematică „Portretul – capitol al umanismului”, la Palatul Suțu

Din 7 noiembrie 2024

EXPOZIȚIE TEMATICĂ LA PALATUL SUȚU

„Portretul – capitol al umanismului”

Calibrându-și existența după înălțimea idealurilor proprii, ființa umană – singura, din universul cunoscut, capabilă de creație (artistică) – a fost constant preocupată de portret ca gen pictural esențial, prin care să învingă temporalitatea, împlinind totodată acel deziderat antic al cunoașterii de sine. Portretul, indisolubil legat de ideea identităţii, a devenit, în Europa, o formulă de artă umanistă prin excelenţă, o formă de permanentizare în Cetate a personalităţilor – a modelelor, a eroilor – a oamenilor excepţionali socotiţi memorabili. Sub-specia auto-portretului ne vorbește astăzi, într-o lume în perpetuă metamorfoză, gregaristă și uniformizantă, despre fenomenul excepțional al individualismului conștient de propriile eforturi ascensionale care să contribuie la elevarea umanității prin arta ca mediu de fuziune între datele naturii, inefabilul spiritualității și construcțiile artificiale.

Dorința de a portretiza survine din ambiția de a depăși caducitatea conjuncturală aducând în prim-planul atenției comunitare chipuri expresive pentru idealurile și valorile unanim inteligibile. Fluctuând între cercul restrâns al familiei, al clanului și universalitate, interesul memorialistic al portretului ne ajută și ne stimulează să rescriem istorii, să reinterpretăm sensuri de situații, să re-contextualizăm (aducând în prezent) un cumul de valori orientative, perene.

Adesea, portrete de oameni celebri sunt realizate de artiști importanți, contributori la edificarea patrimoniului cultural local, zonal sau chiar universal. Față de asemenea opere, instituțiile muzeale au responsabilități speciale, iar Muzeul Municipiului București, deținător de piese valoroase în colecțiile sale de pictură, sculptură, grafică, poate re-învia pe simezele sale generații de figuri reprezentative pentru toate activitățile Cetății – personalități istorice, politice, științifice, culturale, ba chiar „oameni simpli” ale căror chipuri au fost aduse pe simeze de rău famatul portretism socialist. Este ceea ce-și propune viitoarea expoziție a Pinacotecii Muzeului Municipiului București ce va surprinde, cu siguranță, publicul, printr-un ansamblu de chipuri-entități estetice, unele cunoscute, altele obscure, reunite într-o comunitate cu acces reconstituit (și binemeritat) la contemporaneitate.

Liana Ivan-Ghlia