Exponatul Lunii

Cornel Medrea – Mihail Eminescu

Vreme trece, vreme vine… În proximitatea anului în care marele poet național Mihail Eminescu trece în veșnicie, se naște în 1888 maestrul Cornel Medrea, care peste ani va realiza bustul poetului național.  Cornel Medrea (1888-1964) a practicat toate genurile sculpturii, cultivând forme pline, robuste, având ca ideal simplitatea realității. Portretele, seriile de maternități, evocările istorice, reprezentările alegorice abundă de emoție, plenitudine și poezie sculpturală.

Portretul monumental ce îl reprezintă pe Mihai Eminescu (1850-1889) cu fizionomia sa luminoasă, ovală, cu o frunte înaltă, sinoasă și semeață, arcadele proeminente ce evidențiază privirea profundă introspectivă, părul bogat cu bucle proeminente sub formă de cunună, dar și buzele cărnoase, toate trăsături alese pentru a-l arăta pe Eminescu în perioada sa de tinerețe. E important de precizat că această lucrare are un pandant în material definitiv, în bronz, la Giurgiu în Grădina Alei. Sculptura realizată în 1938 este ridicată la Giurgiu pentru a simboliza momentul în care începe viața artistică a marelui poet.

În vara anului 1867, Iorgu Caragiale, venit într-un turneu de teatru la Giurgiu, rămânând fără sufleor, va căuta un tânăr priceput și îl găsește pe adolescentul Eminescu printre hamalii din port, care „sta cu răzătoarea de fier în mână și rădea banițele pline”. Așa își începe traiectoria viitorul artist. Cunoscând aceste caracteristici putem înțelege de ce sculptorul Medrea, recunoscut pentru portretistica veristă care se remarcă prin redarea portretului de personalitate aflată la o vârstă matură, tocmai pentru a ilustra experiența și statutul dobândit, alege pentru acest monument aflat la Giurgiu o reprezentare a unui Eminescu aflat la tinerețe, cu recognoscibilul său aer melancolic și romantic.

Cu ocazia zilei de 15 ianuarie, Ziua Culturii Naționale, să reflectăm asupra acestor nume mari care ne-au îmbogățit cultura –  Medrea «» Eminescu. Prin această legătură trans-generațională, reușim să evocăm memoria unui artist și a sculpturilor sale emoționante prin verismul lor, dar și amintirea unui veritabil poet și a fascinantelor sale poezii reprezentative pentru literatura românească modernă. Altfel fie spus… Toate-s vechi și nouă toate.

Felicia Raetzky, muzeograf

Explicație ilustrație: Ronde-bosse, Piatră artificială. Lucrarea se află în Grădina Muzeului Nicolae Minovici