CĂRTICICĂ CE CUPRINDE MULTE LUCRURI DE FOLOS

Cărticică ce cuprinde multe lucruri de folos

(Tipărită la 1806 în timpul lui Ioan Costandin Alexandru Ipsilant Voevod, în Valahia și retipărită la 1825)

 

„La toată persona ce se va îndeletnici a ceti, dând cea întru Hs. îmbrățișare, rog pe același dătătoriu de haruri a-i dărui toată fericirea.”

(1778, prefața la Mineiul pe noiembrie scrisă de Chesarie)

 

În sec. al XVIII-lea și începutul sec. al XIX-lea, cărțile erau puține și extrem de scumpe. În 1741, în schimbul unui Minei se dădea un loc de livadă, deci o valoare deloc neglijabilă. Existau și așa numitele blesteme de proprietate care se proferau asupra aceluia care ar fi furat o carte: era blestemat de 318 de sfinți părinți și carnea pe el avea să-i putrezească.

Trei epoci însemnate a avut Țara Românească – scrie episcopul Chesarie – una în care s-au dus bătălii, a doua când s-a început zidirea mănăstirilor domnești și a treia când s-a început tălmăcirea cărților din slavonă în limba română.

 

Câteva dintre aceste cărți care au marcat ce-a de-a treia epocă se află la Muzeul Vârstelor. Printre ele este și Cărticică ce cuprinde multe lucruri de folos, care „cuprinde întru sine multe lucruri, spre folosul a toată obștea, atât oamenilor cât și dobitoacelor”. Aflăm aici despre viața cotidiană de acum mai bine de două secole. De ce sfaturi practice erau interesați oamenii acelor vremuri? Iată câteva dintre preocupările despre care putem citi aici: texte vechi de gastronomie (Ciocolată cum se face; Pentru cum poate omul să facă dulceața și nimenea să nu cunoască de ce va fi dulceața), sfaturi de economie a casei (Iconomia casii care cuprinde feliuri de lucruri de primejdii al pagubii), sfaturi medicale (Pentru dureri de cap, Câteva doftorii pentru oameni) sau de îngrijire a animalelor (Când se umflă calul la picior; Învățătură pentru cai, după cum se arată) și multe altele (Pentru un sicret, cum să scrii pe hârtie și hârtia să rămâie albă, după cum au fost; Pentru trandafir roșu cum să-l faci alb).