Interviu cu profesorul Cătălin D. Constantin despre revenirile Conferinţelor de joi la Palatul Suțu

Care sunt noile idei cu care se relansează Conferințele de joi la Palatul Suțu?

Cătălin D. Constantin: Conferințele de joi s-au deschis anul acesta la final de septembrie, în ultima joi a lunii. Cu o temă de sezon şi, sper, de bun augur pentru tot sezonul de conferințe. Invitat a fost etnologul şi profesorul emerit Nicolae Constantinescu. Ne-a vorbit despre podgoriile, vinurile, localurile pomenite, de fapt cântate, în Bucureştii «cântecelor de lume». Ce poate fi mai frumos, mai vesel, mai plin de voie bună, acum, când tocmai s-au cules viile şi vinul nu e vin, ci must, în fierbere, cu promisiunea unui viitor „mai tare”?! Bine, cântecele de lume au şi virtutea de a exorciza amarul amorurilor trecute, aşa că veselia lor e uneori doar aparentă. Un vers, un ritm, şi e suficient pentru a fi transportați în atmosfera de bucurie de mahala a Bucureştiului vechi. Desigur, cântecele de lume, pe care le invocă încă din titlu domnul profesor, şi pe care le-am şi ascultat puțin în timpul conferinței, sunt privite cu ochi atent, de etnolog şi descifrate pentru public în cheia acestei discipline. Un fel de arheologie culturală a veseliei de altădată. Cheia de lectură şi de ascultare a fost cea etnologică. Iar domnul profesor, pe lângă faptul că deține toate instrumentele unei analize antropologice convingătoare, are un umor foarte fin, de sorginte mai degrabă britanică, nu valahă. Cred că a fost o seară de ținut minte, la Palat.

În sezonul trecut, care au fost subiectele care au stârnit cel mai mult interesul publicului?

C.D.C.: Cea mai grea întrebare pentru mine. Nu sunt bun la ierarhii, pentru că nu le iubesc, mi se par falsificatoare. V-aş putea spune că am rămas uluit de cât de plină a fost sala când profesorul şi arhitectul Augustin Ioan a vorbit despre lumină şi priceperea arhitecților de a construi biserici, moschei, lăcaşe de cult cu lumină. Mi-a plăcut foarte mult, chiar foarte mult, atmosfera întâlnirilor cu Lila Passima, care a povestit despre tenda aromână şi proiectul ei numit aşa Cu tenda („tenda” e cortul păstorilor aromâni), unul dintre cele mai frumoase, nuanțate şi interesante proiecte culturale din ultimii mulți ani. Tot despre aromâni au vorbit Emil Țîrcomnicu şi invitații săi, la început de mai (subiectul e foarte important şi pentru mine, am făcut cercetări de teren în Grecia). Să nu uit invitații din afară, antropologul Mustafa Diktaş, din Turcia, care a povestit despre un bizar şi puțin ştiut pelerinaj musulman la o biserică grecească din Turcia contemporană. Sau Christina Matiaki, din Grecia,  care a avut o conferință despre arte în slujba religiei. Vedeți? Deja sunt nedrept! Mi-ar trebui tot spațiul ziarului „Bucureşti în 5 minute” pentru a vorbi despre Conferințele de joi ale sezonului trecut şi tot nu termin de vorbit despre toate.

Există o „rețetă” a succesului pentru acest gen de evenimente dedicate publicului larg?

C.D.C.: Specialişti dintr-un domeniu care vorbesc pentru intelectuali din alt domeniu. Ați înțeles, voiam să reformulez sensul sintagmei „public larg”.

Cât de mare este audiența în rândul tinerei generații?

C.D.C.: Depinde de subiect, de invitat. Nu prea am voie să povestesc detaliul ăsta, dar o fac, mai în şoaptă: am văzut oameni din generațiile ne-tinere stând pe telefon la conferințe. Grav! Şi tineri sorbind tot… Frumos!

Cine sunt invitații care vor fi prezentați publicului în noul sezon?

C.D.C.: La distanță de un an sau chiar mai mult, invitații se repetă, cu teme noi, din aceeaşi arie tematică. Pe 10 octombrie vine la Palatul Suțu Radu Comşa. Are o abordare inedită şi curajoasă asupra Şcolii de pictură de la Baia Mare. Radu Comşa a mai fost invitat la Conferințele de joi în toamna lui 2016, cea a lui 2017, când ne-a vorbit despre detalii nebănuite, cu istorie surprinzătoare, ale clădirilor din Bucureşti. Anul următor, despre soarta, mai degrabă tristă şi în delăsare, a colecțiilor donate cândva statului român de diverşi filantropi iubitori şi colecționari de artă. Cristina Rusiecki revine, la final de octombrie, cu un foarte interesant atelier de teatru. Atmosfera atelierelor ei e mereu, dar mereu, foarte vie şi subiectele foarte interesante. Şi Doina Ruşti revine, în noiembrie, cu o temă legată de Mahalaua Gorganilor. Desigur, vor fi şi invitați „în premieră” la Conferințele de joi. Revenirile acestea sunt însă voite, plănuite, țin de un fir roşu pe care vreau să-l imprim acestor întâlniri.

Care sunt proiectele de viitor dedicate acestor întâlniri pe care le organizați dumneavoastră joi de joi, la Palatul Suțu?

C.D.C.: Formule puțin „altfel”, de graniță. Foarte curând, la jumătatea lui octombrie, profesorul şi arhitectul Vasile Marcu vine special de la Atena pentru o conferință cu titlul „Peregrinări vizuale prin Balcani”. Însoțită de o expoziție de acuarele cu teme balcanice şi de o demonstrație „în direct” despre cum pot fi văzuți şi desenați Balcanii. Vor fi şi anul următor astfel de conferințe-expoziții. Desigur, fiecare cu personalitatea ei.

Interviu realizat de Simona Popescu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *