Interviu cu prof. univ. dr. Ioan Carol Opriș, Facultatea de Istorie, Universitatea din București
Despre proiecte arheologice spectaculoase și descoperiri excepționale, la Conferințele de la Severeanu
În cursul anului trecut a debutat seria de conferințe de la Muzeul George Severeanu, evenimente pe care le coordonați dumneavoastră. Vă rugăm să le descrieți pe scurt pe cele care au fost?
Ioan Carol Opriș: Am început în februarie 2023 o serie de conferințe la Muzeul George Severeanu, dintr-un tip foarte îndrăgit astăzi, cel de „public archaeology”. Subiectele propuse de către conferențiari au fost foarte diverse, perioadele istorice și ele foarte diferite, concentrându-se în jurul arheologiei, a epigrafiei și numismaticii, a ceea ce numim generic „archaeosciences” (anume științe ale vieții, mediului și ale pământului, care pot aduce o mare valoare adăugată cercetării arheologice propriu-zise). Simpla enumerare a temelor este relevantă: Ioan Carol Opriș – „Secolul lui Iustinian la Dunărea de Jos și în Balcani. Povestea unui etalon monetar de sticlă de la Capidava”; Emanuel Petac – „Aurul Mării Negre. De la staterii de tip Alexandru cel Mare la staterii de tip Lysimach”; Florian Matei-Popescu – „Augustus la Dunăre: din nou despre crearea provinciei Moesia”; Vasilica Lungu – „Oikistes şi archegetes la Orgame. Despre fondarea istorică a unei cetăţi greceşti în mileniul I î.Hr.”; Ioan Carol Opriș – „Noutăți în cercetarea limesului Dunării de Jos (sec. I – VII p.Chr.). Și despre un dosar în pregătire pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO”; Dragoș Hălmagi – „O prezență discretă: sclavii în cetățile grecești din Dobrogea”; Adina Boroneanț – „Nici o masă fără pește? Pescuitul la Porțile de Fier acum 8000 de ani”; Mihai Dima – „Monedele Regelui Koson” și Mihai Constantinescu – „Bioarheologie pe Drumul Mătăsii”.
Care este firul călăuzitor al acestor conferințe la care am observat că publicul de specialitate vine și este deosebit de interesat?
I.C.O.: Firul călăuzitor al acestor conferințe cu desfășurare aproape lunară este tocmai acela de a aduce către publicul specializat sau profan proiecte arheologice spectaculoase sau descoperiri excepționale ale cercetătorilor din capitală și din restul țării. Ideea noastră a fost și este aceea de popularizare a unor teme importante, interesante și de ce nu chiar disputate de istorie antică, medievală, ori de preistorie, într-un cadru potrivit și foarte primitor, la Muzeul George Severeanu.
Cum intentionați să continuați conferințele, ne puteți dezvălui cine ar putea fi următorii invitați și care ar fi tematica abordată?
I.C.O.: Avem deja pregătite primele conferințe din sezonul 2024. Vom începe cu o foarte interesantă conferință de arheozoologie în luna martie, susținută de dr. Adrian Bălășescu (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române) despre documentarea în spațiul balcanic a resturilor osteologice de cămilă, în vechime și până în epocă modernă. Urmează, în luna aprilie, o conferință a unui invitat special – profesorul belgian François de Callataÿ (Université Libre de Bruxelles/École Pratique des Hautes Études, Paris), care ne va propune un subiect legat de circulația monetară în epoca elenistică. Vă asigur că vor mai fi și alte subiecte captivante, cercetări arheologice exemplare și descoperiri excepționale, cu tot cu cei care și-au legat numele de acestea, dar toate la timpul lor!
Care sunt proiectele dvs. pe care le aveți în derulare pentru anul 2024, care sunt perspectivele de viitor?
I.C.O.: Pentru 2024, pe lângă activitatea la catedră, la Universitatea din București, alături de studenții și doctoranzii mei, mă pregătesc să sărbătoresc centenarul șantierului arheologic pe care îl coordonez (Capidava – 1924-2024), pregătind o nouă monografie din seria existentă și o expoziție arheologică binemeritată. Sunt, iarăși, foarte bucuros și onorat să fac parte din echipa care construiește, alături de Institutul Național al Patrimoniului și Muzeul Național de Istorie a României, un dosar transnațional pentru UNESCO – Frontiers of the Roman Empire, Lower Danube Section. Acest nou dosar, distinct de cel depus deja acum un an de România (intitulat Frontiers of the Roman Empire – Dacia), este realizat în colaborare cu parteneri din Serbia, Bulgaria și Croația. Proiectele de viitor, cercetări de teren și publicații în pregătire, rămân în aria specializării mele profesionale: istoria și arheologia provinciilor de la Dunărea de Jos în epocile Principatului și Dominatului (sec. I-VII p.Chr.), arhitectura militară romană, ceramica romană, epigrafie latină și istoria arheologiei românești, geografie istorică și topografie arheologică.
Care sunt articolele dumneavoastră recent publicate în reviste de spcialitate, din țară sau străinătate, pe care le recomandați și cititorilor noștri?
I.C.O.: Dintre articolele mai noi aș recomanda cititorilor unul care îmi este foarte drag, acela despre podul împăratului Constantin cel Mare peste Dunăre, între Oescus și Sucidava (Celei). Podul, una dintre marile realizări inginerești ale antichității, a fost inaugurat în 5 iulie 328. Subiectul este de istorie locală și universală, totodată, scris în urma unei excelente colaborări interdisciplinare și care demonstrează că nu există subiecte epuizate: Ioan Carol Opriș, Alexandru Dan Ionescu, Adrian Constantin Surleanu, Andrei Eugen Stănișteanu, Mihai Dragomir, Cătălin George Simion, Alexandru Ioan Cercel, Vicențiu Speriatu, Cătălin Dobrinescu, Adrian Șerbănescu, Vlad Călina, „Pons per Danuvium ductus. Date noi despre podul lui Constantin cel Mare dintre Oescus și Sucidava”. A fost publicat în revista Cercetări Arheologice, 29.2, 2022, p. 631-664, a Muzeului Național de Istorie a României și poate fi găsit online la https://cercetari-arheologice.ro/
Interviu realizat de Simona Popescu