Realitatea augmentată transformă muzeele din teritoriu al istoriei și artei, într-unul al actualității tehnice, dar și al viitorului, devenind spații deschise pentru orice fel de public, oricât de pretențios ar fi el. Din ce în ce mai mult se dovedește că realitatea augmentată, indiferent de sursă, este benefică pentru muzee. Atrage atenția mai multor vizitatori dornici să experimenteze „altceva”. În plus, ajută la creșterea interesului pe care îl au tinerii față de istorie. Muzeul Municipiului București nu face excepție, în mai multe dintre muzeele sale putându-se experimenta diferite astfel de module interactive.

Cel mai recent exemplu se află la Muzeul Victor Babeș. „Microbiologia interactivă”, aplicație interactivă pentru vizitatorii muzeului este un ansamblu prin intermediul căruia o parte din cercetările și descoperirile doctorului Victor Babeș devin accesibile și inteligibile pentru vizitatorii nespecialiști în biologie, care primesc o nouă interpretare și o perspectivă inovativă. Aplicația concatenează informații pertinente din microbiologie într-o formă grafică adaptată pentru suportul tehnologic. Un ecran video echipat cu senzori tactili și un suport de proiecție pseudo-holografică în prismă sunt la dispoziția oaspeților, ambele funcționând unitar și fiind integrate într-un corp de mobilier cu design modern, dar adaptat cerințelor specifice ale spațiului din locație.
Aplicația „Microbiologia Interactivă”, deja extrem de iubită mai ales de tinerii vizitatori, este alcătuită din două module funcționale interconectate: * modulul „jocuri educative despre microbiologie” include trei astfel de jocuri despre o parte din bacteriile și virușii care au făcut subiectul cercetărilor doctorului Victor Babeș, integrate într-o aplicație unitară ce prezintă acțiunea microorganismelor și modul în care acțiunea acestora poate fi combătută; * modulul „video-proiecție pseudoholografică” asigură proiectarea unor imagini volumetrice cu bacteriile și virușii din jocul educativ care rulează pe modulul „jocuri educative”.
Expoziția „Muzeul vârstelor”, de la Casa Filipescu-Cesianu, are și ea o componentă de realitate augmentată, vizitatorii putând încerca să vadă cum vor arăta la senectute. Ultimele două săli ale ale acestui muzeu, primul de antropologie din România, sunt rezervate nașterii și morții. La final, îți poți face o poză, iar cu ajutorul unei aplicații chiar vezi cum vei arăta peste 30 de ani. Potrivit directorului Muzeului Municipiului București, dl Adrian Majuru, folosindu-se instrumentele erei digitale a fost introdus elementul numit prognoză în narațiunea muzeală. Realitatea augmentată de aici conține și ea elemente interactive, iar detaliile sunt mai mult ludice decât practic pedagogice.
La Palatul Suțu, nici nu pășești bine în expoziția permanentă „Timpul Orașului” că te întâmpină stăpâna casei, însăși Irina Suțu într-un video augmentat. Proiecția sa îți spune povestea Palatului și te introduce în atmosfera unor vremuri de mult apuse, pe care și tu o vei cunoaște la finalul vizitei. Cuplul Irina și Grigore Suţu au fost arbitri ai eleganţei, ospitalităţii şi curtoaziei specifice secolului al XIX-lea. Holograma Irinei este adorată de copii și tineri. Segmente de content video pre-editat rulează pe display-ul pseudo-holografic. Apariția segmentelor de content video este declanșată de senzorii de prezență atunci când detectează mișcarea user-ului.

La fel de îndrăgit este și salutul pictorului Theodor Aman. Copiilor le place mai mult să viziteze Muzeul Theodor Aman, locul unde fac cunoștință cu holograma pictorului în oglinda din holul de la intrare. Vizitatori mari și mici se lasă absorbiți de poveste și de energia casei și pun foarte multe întrebări. Apoi, oricine dorește are ocazia să-și facă selfie cu Theodor Aman, iar multe astfel de fotografii devin virale pe rețelele sociale. Funcționează astfel: peste feed-ul video live-view în care este surprins utilizatorul este suprapus un layer digital cu content video pre-editat. Apariția layer-ului digital este declanșată de senzorul PIR atunci când detectează mișcarea user-ului.

Masa interactivă de la Observatorul Astronomic Amiral „Vasile Urseanu” este adorată și ea, mai ales de copiii cărora le place să folosească display-ul cu multi-touch overlay pentru jocuri și sesiuni demo. Clasificarea este de interactive non-immersive multi-touch video display. Video display-ul este controlat de o aplicație dezvoltată pentru Windows PC cu senzor tactil, care integrează și interpretează semnalele tactile produse de senzorul moultitouch overlay și permite operarea prin atingere, userul putând să aleagă între trei mini – jocuri. Firește, utilizatorii sunt încurajați să câștige, pentru a primi o diplomă de… „astronaut”! Tot la Observator, mai există un ecran mare pe care se fac prezentări spațiale. Display-ul este interactiv, one-touch XL pentru prezentări și jocuri.
Recent redat comunității, la finalul anului trecut, Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici este și el adus în realitatea augmentată cu ajutorul unei vitrine interactive, cu cabină de probă. Ce poți vedea? Ei bine, poți vedea dacă îți stă bine în costum popular și cu care anume! Această experiență este posibilă cu ajutorul unei vitrine cu multi-touch overlay și video augmentat interactiv. Însă poți afla și multe informații importante despre zonele din care provin costumele și descrierea lor. Video display-ul este încastrat în vitrină, funcționează cu Windows PC ce are senzor tactil, senzor de prezență, live-view video camera. Aplicația de aici detectează atât atingerea vitrinei (care declanșează răspunsuri specifice: afișarea content-ului digital, texte și imagini) cât și silueta care se află în fața camerei video (peste care suprapune content digital – imagini ale unor costume populare – contextualizat pe siluetă).
Vă invităm să testați toate aceste aplicații și veți pleca cu informații atât despre trecut, cât și cu posibile idei despre ceea ce ne-ar putea rezerva viitorul, cel puțin în privința progresului tehnologic.
Simona Popescu