Consilierul prezidențial Sergiu Nistor, despre alianța viabilă între cultură, comunicare și tehnologie

Sergiu Nistor este Consilier Prezidențial și coordonează în această calitate Departamentul Cultură, Culte și Centenar. L-am rugat să ne acorde un interviu despre importanta distincție conferită MMB foarte recent, cum a perceput activitatea muzeală în starea de urgență, precum și despre felul în care au reușit instituțiile muzeale să deruleze, în cele peste două luni în care au fost închise, activități apreciate de public.

Muzeul Municipiului București a primit recent Medalia Aniversară „Centenarul Marii Uniri”. Care a fost principalul merit pentru care instituția noastră a primit această deosebită distincție?

Sergiu Nistor: Medalia aniversară „Centenarul Marii Uniri” a fost instituită prin legea Centenarului, pe numele ei oficial Legea 91/2018 privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului și Centenarul Marii Uniri. Acest act normativ prevede că Medalia Aniversară „Centenarul Marii Uniri” se acordă persoanelor fizice sau juridice, instituţiilor publice și organizaţiilor neguvernamentale, autorităţilor administraţiei publice locale sau unităţilor administrativ-teritoriale care păstrează, cultivă, dezvoltă și prezintă într-o măsură deosebită memoria evenimentelor și personalităţilor care au contribuit la făurirea unităţii naţionale și a statului modern român. De asemenea, se acordă acelorași tipuri de entități care prin activitate contribuie în mod deosebit la apărarea valorilor în numele cărora s-a înfăptuit Marea Unire din 1918. Muzeul Municipiului București se numără printre acele instituții muzeale care tezaurizează și fructifică pentru public o serie de mărturii legate de personalitățile care au contribuit la Marea Unire. Președintele României, prin acordarea acestei decorații, recunoaște și contribuția Muzeului Municipiului București, prin activitatea sa științifică și educativă, la transmiterea către noile generații a valorilor care au făcut posibilă Marea Unire și în numele cărora ea s-a realizat: dragostea de patrie, angajament pentru aderarea întregii societăți la valorile democrației liberale europene, respectul drepturilor omului.

Vă rugăm să ne spuneți părerea dumneavoastră despre felul în care, în această perioadă în care restricțiile au impus închiderea lor, instituțiile muzeale au reușit totuși să păstreze interacțiunea cu publicul și să comunice eficient despre ele, despre patrimoniu și chiar să deruleze activități educative destinate copiilor.

S.N.: O primă constatare este că în aceasta perioadă a pandemiei, instituțiile și entitățile sistemului cultural au rezistat. Ce înseamnă că «au rezistat»? Înseamnă că viața culturală, deși sensibil afectată, a avut capacitatea de a se adapta unor situații critice, de criză.

Este suficient să parcurgem internetul și putem vedea că în România actul de cultură nu a disparut, ci și-a căutat forme alternative de expresie și noi canale de a ajunge la public. Muzeele, spre lauda specialiștilor care  le servesc, s-au aflat în fruntea acestui proces. Cred că se probează, în mod dramatic din păcate, o alianță viabilă între cultură, comunicare și tehnologie. Eu cred că această alianță va marca pe termen nedefinit creativitatea artistică și pe cea tehnică.

Cum vedeți revenirea la normalitate în cadrul muzeelor? Care credeți că ar putea fi evoluția lor benefică pentru societate?

S.N.: Cred că revenirea la normalitate a muzeelor nu se va realiza prin întoarcerea la „punctul de plecare”, ci la o altă existență și forme de activitate, în acord cu schimbările pe care pandemia le-a impus societății. Probabil că procese ce altfel ar fi luat ani de zile, precum digitalizarea și digitizarea, se vor petrece mult mai repede. Exemplu este ce se întâmplă în aceste zile cu birocrația administrativă. În plus, cred că muzeele vor beneficia de o schimbare de paradigmă, de priorități și de accente în ce privește energiile pe care se vor baza pe viitor societățile care prețuiesc valorile democrației liberale. Uniunea Europeană, ce a avut la nașterea sa cărbunele și oțelul ca propulsori, își va găsi în cultură o nouă energie. Se vede acest lucru în eforturile care se fac pentru o repoziționare a industriilor creative în atenția de care trebuie să se bucure din partea politicienilor.

Care este expoziția sau unitatea muzeală din componența Muzeului Municipiului București care v-a atras atenția și v-a plăcut cel mai mult?

S.N.: Ca arhitect și cadru didactic consider că expoziția, obiectul de patrimoniu muzeal cel mai important este Palatul Suțu în sine. Poziționarea sa în chiar centrul Bucureștiului, învecinat cu Universitatea și, mai nou, vegheat de monumentul lui Ion C. Brătianu, ne reamintește că România modernă este rodul unor elite vizionare. Că aceste elite, începând cu perioada romantismului artistic și arhitectural, au contribuit la educarea tinerelor generații în spirit occidental.

În viziunea dumneavoastră, cum ar arăta, cum ar trebui să fie un muzeu al viitorului?

S.N.: Probabil că provocarea pe care muzeul viitorului o va rezolva va fi cea a permeabilizării limitelor: osmoza dintre spațiul muzeal, cel educațional și recreațional, desființarea contradicției  perceptive  dintre  artefactele venerate  pentru  vechimea  lor  și  interesul pentru obiectele creației contemporane și, nu în ultimul rând, transparența și comunicarea cadrului muzeal în raport cu spațiul urban.

Interviu realizat de Simona Popescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *