Colecțiile MMB. Fotografii, cărți poștale și clișee fotografice – tabloul comunității de odinioară

Patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti conţine un fond imagistic într-o gamă extrem de diversificată, intitulat generic Colecţia „Fotografii, cărţi poştale şi clişee fotografice”. Însumând circa 64.000 de piese, colecţia cuprinde: fotografii, ferotipii, albume fotografice, cărţi poştale ilustrate, clişee fotografice pe sticlă şi celuloid, diapozitive, rolfilme şi filme cinematografice. Între acestea, fotografiile constituie componenta cea mai numeroasă şi care prezintă cea mai mare varietate, atât morfologic, cât şi din perspectiva imaginilor redate.

Veritabile cronici imagistice ale timpurilor trecute, acestea păstrează portretul urbanistic al oraşului Bucureşti încă din vremea apariţiei primelor manifestări în domeniul fotografic. Reprezentările eternizate pe hârtie de către primii fotografi, precum Ludwig Angerer, Carol Popp de Szathmari sau Eduard Pesky, iar mai târziu de Alfons Ebner sau A. Gh. Ebner, L. Matei, Alex. Petit, Nicolae Ionescu, Iosif Berman, W. Weiss, C. Tadeu etc., personifică o adevărată frescă a fizionomiei oraşului, având o deosebită valoare memorialistică. Totodată, vederile aeriene ale Bucureştiului, atribuite Misiunii Militare Franceze, realizate pe când vehiculele de zbor echipate cu motor erau încă o raritate, sunt de mare însemnătate documentară şi chiar cartografică.

O altă categorie însemnată  de fotografii schiţează un tablou de ansamblu al comunităţii de odinioară, într-o paletă variată de tipologii umane şi aspecte din viaţa socială sau personală, reprezentând reale documente vizuale ale istoriilor generale şi individuale. Portretele membrilor familiilor domnitoare şi cele ale elitei societăţii sunt conturate cu precădere în fotografiile de tip carte-de-visite şi cabinet, realizate în decorul atelierelor fotografice care aparţineau unor nume ilustre în domeniu: C. P. de Szathmari, Franz Duschek, Franz Mandy, Moritz B. Baer, A. D. Reiser, Mihail şi Ioan Spirescu, Gustav Waber, W. Wollenteit, J. Marie, J. Tiedge, Max Schwartz, M. Wandelmann etc.

Nota dinamică a colecţiei este dată de seria instantaneelor surprinse prin obiectivul aparatului de fotografiat, precum cadre spontane din timpul desfăşurării unor evenimente istorice marcante (ex.: festivităţi, serbări, inaugurări etc.) sau atitudini obişnuite din viaţa oamenilor (ex.: momente de loisir, negustori ambulanţi, aspecte din magazine şi pieţe comerciale, activităţi profesionale şi sportive, aglomerări stradale, accidente rutiere etc.).

Cealaltă constituentă semnificativă, nu doar numeric, care intră în alcătuirea colecţiei, este reprezentată de cărţile poştale ilustrate. Într-o succesiune tematică foarte variată, începând cu precursoarele cărţilor poştale, această componentă conţine: vederi ale edificiilor şi privelişti urbane din Bucureşti şi alte oraşe din ţară, ediţii ale seriilor de ilustrate cu caracter militar (ex.: Colecţiile „Spada”, „Santinela”, „Armata Română” etc.); ilustrate-document care suprind momente importante din viaţa bucureşteană (ex.: inaugurări de statui, cuvântări, personalităţi politice pe catafalc etc.); ilustrate emise de forurile de propagandă în cursul Primului Război Mondial, realizate în special după clişeele unor corespondenţi de presă germani, menite să reliefeze îndeosebi aspectele orientale din ţară; ilustrate compuse din mai multe imagini completate cu elemente grafice decorative; ilustrate de mare şi mică reclamă, înfăţişând exclusiv mesajul principal, sau cu subiect diferit, având înscrisul publicitar parţial (ex.: reclama unui produs, a unei intituţii etc.); ilustrate de caricatură ce satirizează mai ales portretele personalităţilor politice ori secvenţe ancorate direct în evenimentele cotidiene, realizate de ilustratori celebri (ex.: Jiquidi, Murnu, Iser); ilustrate în relief, ediţii de lux tridimensionale, obţinute prin ambutisarea cartonului; ilustrate din seria realizărilor personale (ex.: portrete, reuniuni, locuinţe, petreceri, ofiţeri, familii etc.); ilustrate cu suprapreţ emise pentru colectarea de fonduri în vederea materializării unor scopuri sociale sau filantropice (ex: edificarea lăcaşurilor de cult, clădirea de şcoli, ajutarea unor categorii de oameni defavorizaţi etc.); ilustrate a căror apartenenţă la o anumită suită este dată la machetare, prin încadrarea imaginii într-o ramă specifică; ilustrate cu teme finite care nu se mai pot dezvolta pe parcurs (ex.: felicitări anuale de sărbători laice şi religioase); ilustrate care prezintă părţi rotitoare (ex.: ghidul tramvaielor) etc.

Din componenţa colecţiei se remarcă, prin importanţa conţinutului şi eleganţa prezentării, albumele fotografice. Trăsătura caracteristică a acestora este distincţia conferită de impunătoarele coperţi dublu cartonate, îmbrăcate în piele bogat embosată cu motive vegetale sau geometrice, catifea, sidef sau lemn. Împodobite cu masive elemente decorative metalice, medalioane inscripţionate sau monograme, ferecături de alamă, emailuri, intarsii de sidef, cu file groase ornamentate grafic şi muchiile aurite, multe dintre albumele fotografice păstrează fotografii tip carte-de-visite şi cabinet ale membrilor unor familii renumite şi colaterali (ex.: fam. Lecca, Greceanu).

În colecţie se regăseşte un gen de fotografii prelucrate pe suport metalic subţire, lăcuit cu negru. Denumite ferotipii sau „dagherotipiile săracilor”, acestea erau executate cu precădere de către fotografii de categorie inferioară, cu ateliere modeste, sau de către cei din târguri şi bâlciuri.

De asemenea, fotografiile şi diapozitivele stereoscopice, deşi nu foarte numeroase, marchează semnificativ momentul apariţiei tehnicii de vizionare a imaginilor la fel ca în realitate, cu efect tridimensional. Colecţia conține şi un bogat fond de plăci fotografice pe sticlă, reprezentând negative ale fotografiilor din patrimoniul muzeului, clişee pe celuloid, diapozitive, rolfilme, dar şi filme documentare realizate de Centrul de Producţie Cinematografică Buftea (ex.: Conferinţa Micii Înţelegeri de la Bucureşti, Funeraliile lui I. C. Brătianu, Lucrări de amenajare a Dealului Mitropoliei etc.)

Ana Iacob

Muzeograf, Secția Patrimoniu

și Evidență Centralizată Informatizată

Sari la conținut