VA URMA DIN 17 SEPTEMBRIE 2020
EXPOZIȚIE TEMATICĂ ÎN CADRUL MUZEULUI CARE ADĂPOSTEȘTE COLECȚIA DE ARTĂ LIGIA ȘI POMPILIU MACOVEI
CECILIA CUȚESCU STORCK ȘI LIGIA MACOVEI, O RELAȚIE INEDITĂ: MAESTRU-DISCIPOL
Expoziția-medalion se va deschide în cadrul muzeului care adăpostește Colecția de artă Ligia și Pompiliu Macovei, în perioada 17 septembrie 2020 – ianuarie 2021.
În anul 1916, Cecilia Cuțescu Storck devenea prima profesoară la catedra de arte decorative de la Universitatea de Arte Frumoase din București, deținând această catedră până în anul 1947, fiind și prima femeie profesor care a fost angajată la o academie de artă, de stat, din Europa. În această perioadă preia și execută și o serie de picturi murale, decorative, de mari dimensiuni, ca de exemplu: Agricultura, Industria, Comerțul (1916) aflată în holul Băncii Marmorosch – clădire proiectată de arhitectul Petre Alexandrescu, Istoria Negoțului Românesc din Aula Academiei de Studii Economice (1933) sau plafonul Sălii Tronului din Palatul Regal: Apologia artelor românești.
Personalitate puternică, Cecilia Cuțescu Storck a marcat prin realizările ei arta românescă interbelică. În creația sa a încercat să îmbine pictura de șevalet cu arta decorativă și cu o viziune de redare plastică monumentală.
În anul 1909, artista se căsătorește cu sculptorul Frederic Storck, care a fost și el profesor la Școala de Belle Arte din București, timp de 30 de ani. Frederic provine dintr-o familie de artiști, tatăl său, Karl, fiind primul profesor și fondatorul catedrei de sculptură al Școlii de Belle Arte. Cecilia Cuțescu Storck prelua astfel o valoroasă tradiție legată de arta decorativă urbană și de vocația didactică a acestei familii.
Cecilia a studiat la început în România, apoi pleacă la München în anul 1897 și se înscrie la Damenakademie, avându-i ca profesori pe Fehr și Schmith. În 1899 se mută la Paris, unde frecventează Academia Julian, sub tutela lui Jean Paul Laurens și Benjamin Constant. După terminarea studiilor, ani de zile va expune constant în Franța și România. La București va face parte din Tinerimea artistică, o societate menită să dea un nou impuls artelor din România.
Alături de alte două mari artiste ale perioadei, Olga Greceanu și Nina Arbore, Cecilia Cuțescu Storck înființează Asociația femeilor pictore și sculptore din România, formând așa numitul Grup al celor trei doamne, unul dintre scopurile principale ale acestor organizații fiind promovarea femeilor în artă. Din anul 1937 Cecilia Cuțescu Storck este aleasă președinte a Sindicatelor Artelor Frumoase din România.
În România, Cecilia Cuțescu Storck a reușit să dea greutate artelor decorative, dorindu-și să le ridice la rang de arte majore, fiind în acest sens o deschizătoare de drumuri.
Ligia Macovei a studiat la Şcoala de Belle Arte din Bucureşti, la secţia de artă decorativă, avându-i ca profesori pe: Jean Al. Steriadi, Cecilia Cuţescu Storck, Corneliu Medrea şi pe arhitectul Horia Teodoru. Iniţial se înscrie la clasa de desen a lui Jean Al. Steriadi iar, în 1935, când îşi alege specializarea în artă decorativă, frecventează pentru scurt timp clasa lui Costin Petrescu, a cărui metodă de predare nu o agreează, mutându-se în final la clasa Ceciliei Cuţescu Storck. Printre colegii de studii i-au fost apropiaţi: Wanda Sachelarie-Vladimirescu, Mariana Petraşcu (fiica pictorului Gheorghe Petraşcu), Nuni Dona (nepoata scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea), Natalia Dumitrescu (pictoriţă stabilită în Franţa după cel de-al Doilea Război Mondial, unde a activat în cadrul saloanelor Paris Réalités Nouvelles, o mişcare influenţată de pictorii Alberto Magnelli şi Vassily Kandinsky), Eugen Drăguţescu, Alexandru Istrati, Valentina Bardu, Lucia Cosmescu, Trixy Checais (care studia baletul cu Floria Capsali).
Prin urmare, între cele două artiste există o importantă legătură, având în vedere că Ligia Macovei a studiat la Academia de Artă, la clasa Ceciliei Cuțescu Storck.
Expoziția urmează să aducă în atenția publicului această relație specială, având în vedere că, la clasa Ceciliei Cuțescu Storck se studia și ilustrația de carte, pe lângă arta decorativă sau pictura murală. Pornind de la aceste studii, Ligia Macovei a reușit să se remarce în peisajul artei românești ca o importantă personalitate a lumii plastice, fiind considerată, cea mai talentată ilustratoare a creației eminesciene și a celei argheziene.
Expoziția va cuprinde o serie de lucrări din valoroasa colecție a Muzeului Frederic Storck și Cecilia Cuțescu Storck, expuse chiar în interiorul muzeului Colecției de artă Ligia și Pompiliu Macovei, ca o continuare a conceptului expozițional de promovare a caselor atelier de artist. Conceptul a fost dezvoltat pe parcursul anului 2019, prin expoziții medalion, ca de exemplu: ”Magia liniei. Ligia Macovei și lirica eminesciană”, ”Grafica de călătorie. Cecilia Cuțescu Storck” sau ”Aman negativ”.
Dr. Elena Olariu, Director adjunct Artă, Restaurare, Conservare