CAROL POPP DE SZATHMÁRI, DESENATOR ȘI ACUARELIST

VA URMA DIN 6 AUGUST 2020

EXPOZIȚIE TEMATICĂ LA MUZEUL STORCK

CAROL POPP DE SZATHMÁRI, DESENATOR ȘI ACUARELIST

LUCRĂRI DIN COLECȚIA MUZEULUI FREDERIC ȘI CECILIA CUȚESCU STORCK

Expoziția se va deschide în perioada 6 august 2020 – 31 ianuarie 2021, la Muzeul Storck.

Carol Popp de Szathmári este primul pictor din spaţiul românesc atras de tematica etnografică și de cea orientală. A călătorit adeseori la Costantinopol, ajungând şi în Asia Mică, deplasări care au devenit revelatoare şi în timpul cărora a dat măsura întregului său talent artistic. Necesitatea de a surprinde rapid detaliile observate în călătoriile de documentare etnografică sau în căutarea exoticului, îl duc spre experimentarea unei maniere personale de reprezentare grafică – epurată, modernă şi extrem de sugestivă: în desen și în acuarelă.

Venit din Ardeal, în 1843 artistul se hotărăşte să rămână la Bucureşti, pentru că, după cum mărturiseşte: „Bucureştiul este un oraş mare şi frumos, cu palate şi săli pompoase. Aici, putem să spunem, în pragul Răsăritului, lucrurile turceşti: veşminte, obiceiuri, mâncăruri sunt la ordinea zilei, potrivindu-se cu desăvârşire cu ale noastre de acasă, astfel un ardelean găseşte aici mai multă afinitate decât la Viena. Obiectivul studiilor şi călătoriilor mele va fi acum, pentru câţiva ani, Răsăritul.” Răsăritul în care includea şi Ţările Române. Fermecat de aerul oriental al Bucureştiului, Szathmári surprinde pitorescul unor locuri precum Hanul lui Manuc sau Curtea Domnească, sau tranziţia dintre moda vechiului regim din Principate şi cea occidentală. Atmosfera levantină din spaţiul românesc o va surprinde şi în călătoriile sale prin ţară, când vizitează localităţi precum Galaţi, Giurgiu, sau când se plimbă prin târgul de la Moşi, din Bucureşti.

Devenit pictor agreat de mai mulţi domnitori români, George Bibescu, Barbu Ştirbei, Alexandru Ioan Cuza şi Carol I, călătoreşte cu ultimii dintre ei la Constantinopol.

Szathmári ajunge, probabil, pentru prima oară în Imperiul Otoman în 1848, în contextul oferit de sfârşitul revoluţiilor europene. Se ştie că simpatia faţă de Lajos Kossuth, pe care sultanul Abdul Medjid I a refuzat să-l extrădeze, a atras la Constantinopol o mare parte a revoluţionarilor fugari din Ungaria şi din întreaga Europă de Est. Chiar în 1848, Szathmári a realizat pentru acest rafinat sultan, care vorbea fluent mai multe limbi străine, inclusiv franceză, un tablou cu temă militară – o imagine a trupelor otomane.

În țară, artistul realizează numeroase peisaje, desene și acuarele cu costume țărănești, diverse tipologii umane, remarcabile prin pitorescul costumelor lor.

La Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu Storck se află o remarcabilă colecție de artă grafică realizată de Carol Popp de Szathmári, lucrările provenind din colecția soților Ortansa și Alexandru Satmari, acesta din urmă fiind unicul fiu al artistului.

Ortansa Satmari a fost sora Ceciliei Cuțescu Storck, fapt care explică prezența acestei valoroase colecții în patrimoniul Muzeului Frederic Storck și Cecilia Cuțescu Storck.

În actuala expoziție vor fi prezentate cca. 20 de lucrări din această importantă colecție, chiar în interiorul muzeului, ca o continuare a conceptului expozițional de promovare a caselor – atelier de artist. Conceptul a fost dezvoltat de Secția Artă pe parcursul anului 2019, prin expoziții medalion, ca de exemplu: ”Magia liniei. Ligia Macovei și lirica eminesciană”, ”Grafica de călătorie. Cecilia Cuțescu Storck” sau ”Aman negativ”.

Dr. Elena Olariu,

Director adjunct Artă, Restaurare, Conservare

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *