Prin arheologii de la Biroul Arheologie Preventivă și Sistematică și Biroul Istorie Veche și Medievală, Muzeul Municipiului București este implicat în mai multe proiecte de arheologie sistematică derulate în țară și care acoperă diferite perioade din istoria și preistoria țării. Aceste proiecte de cercetare arheologică sistematică sunt rodul colaborării cu instituții prestigioase atât din România cât și din străinătate, în cadrul lor lucrând specialiști din domenii extrem de diverse. Dezideratul nostru este ca toți arheologii muzeului să fie implicați în proiecte de cercetare arheologică sistematică, proiecte de suflet, în concordanță cu specializarea lor. Pe acest tip de șantiere procesul de învățare este temeinic, arheologii având răgazul de a analiza și cerceta în detaliu contextele pe care săpătura le scoate la lumină.
Vă invităm să citiți mai jos nu numai o prezentare a tuturor șantierelor unde îi regăsim pe membrii echipei MMB, dar și o pledoarie în favoarea profesiei de arheolog, o meserie care se învață astăzi în cadrul facultăților de istorie, acolo unde există profesori-arheologi dedicați, care iau studenți în practică pe șantierele sistematice pe care le conduc.
De ce Arheologie?
Seria de filme Indiana Jones a debutat acum puțin peste 40 de ani în 1981 și cuprinde până la acest moment patru filme, ultimul turnat în 2008. A fost inspirație pentru câteva generații de tineri curioși și pasionați de descifrarea misterelor trecutului. Unii dintre ei și-au urmat pasiunea, iar în drumul lor au descoperit că meseria de arheolog are puține lucruri în comun cu idilicele povești ale lui Indi. Sunt puțin sub 1000 de arheologi cu drept de practică în toată țara concentrați cu precădere în marile orașe în jurul centrelor universitare. Din nefericire, nu (mai) există nicio facultate cu profil de Arheologie în niciuna dintre Universitățile din țară. Cu toate acestea, meseria se învață în cadrul facultăților de istorie, acolo unde există profesori-arheologi dedicați, care iau studenți în practică pe șantierele sistematice pe care le conduc.
Realitățile ultimelor decenii au arătat nevoia și urgența unui număr cât mai mare de specialiști în arheologie. Toate marile proiecte de infrastructură au nevoie de arheologi în primele lor etape de implementare. De asemenea, multe dintre lucrările de reabilitare și consolidare a monumentelor istorice necesită prezența arheologilor. Rolul lor în aceste proiecte este unul preventiv, de a cerceta și recupera informația relevantă înainte ca proiectul să distrugă sau să acopere urmele trecutului.
Facem împreună
Muzeul Municipiului București este implicat prin arheologii de la Biroul Arheologie Preventivă și Sistematică și Biroul Istorie Veche și Medievală în mai multe proiecte de arheologie sistematică derulate în țară și care acoperă diferite perioade din istoria și preistoria țării.
Aceste proiecte de cercetare arheologică sistematică sunt rodul colaborării cu instituții prestigioase atât din România cât și din străinătate, în cadrul lor lucrând specialiști din domenii extrem de diverse.
Între partenerii Muzeului se regăsesc: Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, Universitatea din București, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Civilizației Gumelnița Oltenița, Muzeul Dunării de Jos Călărași, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Muzeul Județean Vâlcea, Institutul de Antropologie „Francisc Rainer” București, Institutul Național al Patrimoniului, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea, Universitatea din Kiel Germania, Le Laboratoire Histoire et Sources des Mondes Antiques, Lyon, Franța.
Aceste parteneriate oferă cadrul în care arheologii Muzeului merg anual să facă cercetări pe șantierele de la Gumelnița, Capidava, Acic Suat, Noviodunum, Sultana-Malu Roșu, Buridava, Chiselet, Labraunda (Milas, Turcia).
Echipele de cercetare reunesc de la specialiști în discipline care sunt în mod tradițional asociate arheologiei precum arheozoologia, ihtiologia, carpologia, sedimentologia, antropologia sau arheobotanica, restaurare, la specialiști în fizică, geofizică, chimie, geologie, pedologie, topografie (GIS), IT. Azi arheologia este despre strategii de eșantionare, recoltare de date, prelucrarea și gestionarea acestora. Munca în teren este riguroasă, meticuloasă și necesită o permanentă coordonare a activităților între toți actorii implicați. Ce se recoltează în teren, în câteva săptămâni se va prelucra în laboratoare în decursul anului.
Scopul acestor cercetări este valorificarea rezultatelor prin publicarea în reviste naționale și internaționale, volume monografice, diseminarea datelor în cadrul a numeroase și prestigioase conferințe naționale și internaționale, includerea descoperirilor în expoziții dedicate publicului larg și, nu în ultimul rând, formarea tinerei generații de cercetători din domeniul arheologiei.
Luând în considerare importanța colecțiilor arheologice ale MMB, implicarea pe șantiere arheologice din țară și din străinătate facilitează accesul specialiștilor la resurse de cunoaștere de primă mână, la familiarizarea cu artefactele și metodele cele mai noi de valorificare.
Cercetările comunităților neo-eneolitice de la Sultana-Malu Roșu, Gumelnița și, mai recent, Chiselet (Călărași) au drept scop reconstituirea paleomediului, a rețelei socio-economice dezvoltată de respectivele așezări, dar și legăturile acestora cu așezări similare din regiune. Rezultatele cercetărilor din ultimii ani au fost publicate atât în Anuarul muzeului, Revista de Cercetări Arheologice și Numismatice, dar și în alte publicații din țară și străinătate. De asemenea, artefactele descoperite sunt accesibile publicului în expoziții organizate de-a lungul timpului și, recent, în Expoziția „Civilizația Gumelnița. Viața în sud-estul României acum 6500 de ani”, ce încă mai poate fi vizitată la Palatul Suțu.
Începând cu anul 2017 specialiști din cadrul Muzeului Municipiului București au participat la cercetările arheologice sistematice realizate de UB și MNIR în sectorul VII intra muros al cetății Capidava (com. Topalu, jud. Constanţa). Scopul principal a fost continuarea cercetărilor asupra unui edificiu din sec. IV-VI, cunoscut în literatura de specialitate sub numele de „comandamentul roman târziu – Principia”. Artefactele descoperite sunt însemnate cantitativ şi foarte variate din perspectiva tipologiei şi încadrării cronologice, între sfârșitul sec. I – începutul sec. II p.Chr. și jumătatea sec. XI, când încetează violent locuirea în cetatea stratioților bizantini de la Capidava.
Începând cu anul 2016, un specialist din cadrul Muzeului Municipiului București este implicat în cercetarea arheologică a sanctuarului antic de la Labraunda (Milas, Turcia), prin participarea la săpături și prelucrarea materialelor arheologice ceramice de epocă romană, publicate în studii de specialitate.
Un șantier arheologic cu o tradiție îndelungată de cercetare este fortificația romană și medievală de la Noviodunum (Isaccea, Tulcea). Muzeul Municipiului București a contribuit la cercetarea necropolei medievale, secolele X-XIII, urmând a valorifica rezultatele prin analize antropologice și ale materialelor ceramice ce vor fi publicate în reviste de specialitate și pentru publicul larg.
Implicarea noastră în proiectul demarat în acest an în situl Buridava romană, Stolniceni (Vâlcea), are ca scop identificarea şi cercetarea tuturor elementelor arheologice și arhitecturale pentru a contribui la clarificarea stării de conservare a sitului, în vederea realizării unui suport documentar coerent care să fundamenteze un proiect de intervenții de conservare și de punere în valoare. Demersul este susținut de importanța mare a sitului, care poate fi inclus cu anumite eforturi în UNESCO, aducând astfel vizibilitate și oportunități de finanțare generând dezvoltarea durabilă a zonei.
Dezideratul nostru este ca toți arheologii muzeului să fie implicați în proiecte de cercetare arheologică sistematică, proiecte de suflet, în concordanță cu specializarea lor. Pe acest tip de șantiere procesul de învățare este temeinic, arheologii având răgazul de a analiza și cerceta în detaliu contextele pe care săpătura le scoate la lumină.
Aplicare
Însă cel mai mult timp arheologii îl petrec pe șantierele arheologice preventive. Acolo lucrurile se petrec cu o viteză mult mai mare. Deciziile trebuie luate rapid, iar experiența acumulată în ani își spune cuvântul.
Astfel de proiecte se derulează aproape tot timpul anului în București și, mai rar, în Ilfov. În ultimii ani, echipa de arheologi a MMB a cercetat mai multe necropole ale unor biserici medievale bucureștene precum Sf. Dumitru Poștă, Sf. Nicolae Manea Brutaru, Mavrogheni – Izvorul Tămăduirii, Biserica Doamnei – Palatul Nifon, Biserica Domnița Bălașa, plus alte cercetări în zona centrală precum Biserica Udricani, Universitatea București sau clădirea Marmorosch Blank. Cercetarea acestor contexte arheologice, analiza antropologică a scheletelor, completată de studierea inventarului, aduce un plus de informație despre locuitorii Bucureștiului în perioada secolelor XIV-XIX. Deși studiul acestora este încă la început, scopul principal este de a afla cât mai multe despre statutul socio-economic, starea de sănătate, igienă, dezvoltarea medicinei, demografie și relații comerciale. Totodată ne interesează rolul Bisericii ca instituție în crearea și dezvoltarea sistemului de învățământ și a celui de asistență socială pentru copii și vârstnici.
În cercetările noastre ne folosim de tehnică de calcul, metode și echipamente cât mai actuale pentru a putea gestiona în mod eficient cantitatea mare de informații pe care astfel de proiecte o generează.
Implicare!
În final, revenim asupra meseriei de arheolog. Trebuie subliniat că arheologia este monopol al statului în toate etapele: formare, atestare și drept de practică.
Da, este nevoie ca sistemul de învățământ superior să-și adapteze curricula către această profesie. Totodată este nevoie ca legislația în domeniu să fie schimbată și pusă în concordanță cu noile realități economice. Nu în ultimul rând, sistemul public trebuie să absoarbă, să sprijine și să mențină viitorii arheologi, fără de care protejarea și valorificarea acelei părți a patrimoniului universal îngropată în pământul României rămâne la nivelul unor inițiative individuale.
Poate că a cincea poveste din seria Indiana Jones programată să ruleze în 2023 îi va inspira încă o dată pe tineri în a se aventura în căutarea adevărurilor ascunse sub pământ.
Theodor Ignat, Arheolog, șef Birou Arheologie Preventivă și Sistematică