Interviu cu prof. univ. dr. Adrian Năstase, președintele Fundației Europene Titulescu
Acțiuni care marchează 140 de ani de la nașterea lui Nicolae Titulescu
– Se împlinesc foarte curând 140 de ani de la nașterea lui Nicolae Titulescu, cel care a fost lider al diplomației românești și europene. Care sunt realizările acestui remarcabil om politic, jurist, profesor și diplomat român ce trebuie să facă parte obligatoriu din bagajul de cunoștințe al generațiilor de astăzi și de mâine?
Adrian Năstase: Nicolae Titulescu a fost o personalitate extraordinară a diplomației românești și europene în perioada interbelică. Dintre realizările lui deosebite vreau să menționez semnarea, alături de Ion Cantacuzino, a Tratatului de la Trianon care a consemnat, după Primul Război Mondial, alipirea Transilvaniei la Vechiul Regat. De asemenea, subliniez rolul său în rezolvarea unui diferend care a durat 12 ani cu grofii maghiari din Transilvania, în procesul numit Procesul Optanților. A reușit să se impună în diplomația europeană și a fost ales în două rânduri, în 1930 și 1931, Președinte al Consiliului Societății Națiunilor. Mai puțin cunoscut este efortul lui de reformă a sistemului fiscal în România. În calitate de ministru de finanțe, el a pus accentul pe impozitele directe, a aplicat principiul progresivității, munca a impozitat-o cu 16%, capitalul cu 40%, iar capitalurile îmbogățiților de război urmau a fi impozitate cu 70%, succesiunile mari fiind și ele impozitate cu 30%. Un rol important l-a avut Titulescu și în ceea ce privește crearea unui mecanism de securitate colectivă în Europa, cele mai importante proiecte fiind Mica Antantă și Înțelegerea Balcanică. De asemenea, a fost artizanul reluării relațiilor diplomatice cu Uniunea Sovietică, în 1934, împreună cu Litvinov, după 18 ani de întrerupere a acestora. Pe această bază a avut loc înapoierea unui segment important din Tezaurul Românesc de la Moscova.
– Împlinirea celor 140 de ani de la nașterea lui Nicolae Titulescu înseamnă pentru fundația care îi poartă numele posibilitatea de a face public un întreg bilanț de acțiuni dedicate promovării personalităţii şi operei marelui diplomat, încă de la înființare, în 1991. Care sunt realizările de care sunteți cel mai mândru?
A.N.: Fundația Europeană Titulescu și-a stabilit, încă din 1991, obiective de interes național și a dezvoltat de-a lungul timpului, cu responsabilitate și consecvență, un amplu program de lucru. Am reușit realizarea unui obiectiv major la care ne-am angajat la momentul creării Fundației, anume acela de a repatria rămășițele pământești ale lui Titulescu, de la Cannes, unde acesta fusese înmormântat în 1941. El odihnește acum, așa cum și-a exprimat dorința, la Brașov, în curtea bisericii Sfântul Nicolae. De asemenea, am publicat numeroase volume conținând opera sa. Am realizat două colecții constituind programe naționale: „Nicolae Titulescu. Opera politico-diplomatică” și „Nicolae Titulescu. Opera științifică”. De asemenea, am publicat manuscrisul său celebru, din 1937, rămas în arhivele MAE, despre „Politica externă a României”, precum și un amplu album cuprinzând fotografii și documente de epocă. Închei această enumerare cu un alt proiect pornit în 1991 – Cursurile Nicolae Titulescu pentru tineri diplomați din România și din străinătate – organizate anual, la Brașov. De asemenea, am investigat fondurile documentare Titulescu din România și din străinătate, am organizat expoziții ample dedicate activităților sale, am emis plachete aniversare și am contribuit la amplasarea de statui în locații, din țară și din străinătate, unde Nicolae Titulescu și-a desfășurat activitatea. Recent, am donat Primăriei Municipiului Chișinău o statuie reprezentându-l pe marele diplomat român, care urmează să fie amplasată în centrul orașului, în primăvara acestui an.
– Instituții importante ale statului român, precum Ministerul Afacerilor Externe, Academia Română, Institutul Cultural Român, au inclus în planurile lor diverse acțiuni pentru marcarea acestui eveniment. Care va fi rolul Fundației Europene Titulescu în acest an aniversar. Cum l-ați configurat în calitate de președinte al FET?
A.N.: Anul 2022 va fi pentru instituțiile românești și pentru societatea românească un an dedicat în mare măsură aniversării a 140 de ani de la nașterea lui Nicolae Titulescu. Fundația noastră a luat legătura cu Ministerul Afacerilor Externe, cu Academia Română și Institutul Cultural Român pentru a organiza împreună diverse acțiuni, în colaborare, în cursul acestui an. Prima dintre ele va fi sesiunea aniversară de la începutul lunii martie, ce se va desfășura în Aula Academiei Române.
– Cum a venit ideea colaborării cu Muzeul Municipiului București și care sunt principalele repere ale acestei colaborări pentru anul 2022?
A.N.: Alături de instituțiile pe care le-am menționat, vreau să adaug colaborarea deosebită cu Muzeul Municipiului București în vederea organizării unei expoziții cu documente și obiecte personale ale lui Titulescu, care să fie organizată la Palatul Suțu în luna martie, iar apoi să fie itinerată în țară și străinătate. Au contat foarte mult și documentele de arhivă și obiectele ce i-au aparținut lui Nicolae Titulescu ce se află în proprietatea muzeului.
– Vă propun ca, în final, raportându-ne și la perioada aceasta dificilă la nivel național și global, să ne oferiți, ca un arc peste timp, o idee principală a lui Nicolae Titulescu, valabilă în timpul vieții sale, dar despre care credeți că poate fi la fel de actuală și astăzi, ca o lecție pentru cei interesați de întregul context politic, economic și social?
A.N.: Nicolae Titulescu nu a fost doar diplomat, el a fost și profesor, a fost și un bun teoretician al relațiilor internaționale. În această calitate, a obținut numeroase distincții internaționale, inclusiv titlul de Doctor Honoris Causa al unor universități. Dacă ar trebui să aleg o temă pe care el a lansat-o și care este extrem de actuală, aș menționa-o pe cea a nevoii de „spiritualizare a frontierelor”. El spunea, pe drept cuvânt, în lumea modernă, și acest lucru este cu atât mai adevărat astăzi, deplasarea frontierelor cu câțiva kilometri în urma unor conflicte armate nu mai are sens. Soluția, în opinia sa, fiind aceea a colaborării între state și deci a „spiritualizării frontierelor”.
Interviu realizat de Simona Popescu