• mai 15, 2018 - 09:00

Idei în Agora – Rezidirea sacrului: retrofuturismul la Casa Filipescu-Cesianu

Mar 15 mai 09:00

afis agora 15 mai

Muzeul Municipiului București vă invită la conferința Idei în Agora Rezidirea sacrului: retrofuturismul. Augustin Ioan în dialog cu Sorin Antohi, desfășurată în ziua de marți, 15 mai 2018, ora 18:00, la Casa Filipescu-Cesianu.

Rezidirea sacrului: retrofuturismul

Augustin Ioan în dialog cu Sorin Antohi

Arhitectul și gânditorul Augustin Ioan, mereu preocupat de nou, s-a apropiat tot mai mult de câteva mari tradiții profesionale și spirituale. Pentru a înțelege prezentul și a prefigura viitorul, un trecut viu este indispensabil. În acest demers, a întâlnit mereu sacrul, de care a încercat să se apropie teoretic și practic – redefinindu-l și rezidindu-l. Acesta este cadrul dialogului nostru, iar obiectul său central este retrofuturismul, un concept și un stil propuse de Augustin Ioan.

Sorin Antohi

Arhitectura poartă cu/în sine germenele timpului trecut. Ea reprezintă o redistribuire în spaţiu – după reguli străvechi şi, adeseori, pre-existente discursului care le înscenează – a unei materii a cărei vârstă se confundă adeseori cu facerea lumii; mai mult încă, descriem această lentă, trans-individuală preocupare a tuturora (în facere sau, mai cu seamă, în utilizare) cu vorbe de asemenea vechi. Jargonul arhitectonic este punere în operă, la fel ca realitatea pe care o descrie, a odinioarei. Pe de altă parte, arhitectura creștină, dată pe repede înainte, ar revela toate datele unui perpetuu experiment. Sf. Sofia este o îndrăzneală neegalată până azi; experimentul a fost atât de neobișnuit, încât prima cupolă s-a și prăbușit. Nu a făcut școală, dar o considerăm edificiul exemplar al ortodoxiei. Mult mai interesantă mi se pare, însă, necesitatea de a proiecta și edifica lăcașuri de cult noi în Estul Europei.

Din perspectiva retrofuturismului, arhitectura religioasă pe care avem a o construi devine o experimentare a tradiţiei, o expediere în viitor a trecutului, ca descoperire în prezent a caracterului straniu, insolit, al tradiţiei ne(mai)vizitate, ocultate sau reprimate. Noul, atunci, capătă un cu totul alt înțeles. El este evenimentul re-descoperirii şi, deci, prin chiar acest gest, al re-inventării tradiției. Experimentul în orizontul tradiției devine chiar metoda predilectă a retrofuturismului, prin care re-contextualizăm – mai degrabă violent — trecutul, proiectându-l pe noi orizonturi de sens, chiar exogene în raport cu cele iniţiale. Experimentul este, în retrofuturism, o formă de arheologie. Restaurarea monumentelor devine deci un domeniu al avangardei.

Retrofuturismul este o experimentare contemporană cu ingredientele trecutului, în vederea unei — viitoare — repoziționări non-dihotomice a raportului dintre tradiție și prezent. Arhitectura (sau arta) retrofuturistă este, deci, nouă întrucât este îndeajuns de veche ca să insoliteze.

Augustin Ioan

Augustin Ioan (n. 1965) este profesor la Universitatea de Arhitectură, Urbanism “Ion Mincu” (UAUIM) din București, directorul studiilor doctorale ale universității (din 2016). Arhitect (MA) din 1990, studii postuniversitare la Oxford și la University of Cincinnati, (MSArch, șef de promoție, ulterior visiting professor), apoi doctorate în Istoria Arhitecturii (IAIM, București, 1998) și Filozofie (Universitatea București, 2002); licențiat Honoris Causa în teologie ortodoxă (Center for Traditionalist Orthodox Studies din Etna, CA, 2007), al cărui profesor invitat este din 2017. A publicat in extenso în România – istoria și teoria arhitecturii, filozofie, teologie, poezie, eseuri și publicistică etc. –, dar și în Ungaria, ca bursier la Collegium Budapest, în SUA, ca bursier Fulbright, junior și senior, în Italia și Franța. Coordonează, din 1999, colecția Spații Imaginate a Editurii Paideia. A câștigat, cu o echipă tânără din UAUIM, singurul concurs național pentru catedrala patriarhală (2002). A primit, pentru proiectul catedralei arhiepiscopale cu necropolă regală de la Curtea de Argeș, Ordinul Coroana României în grad de cavaler (2014), precum și premiul Duiliu Marcu pentru arhitectură al Academiei Române (2017).

Sorin Antohi (n. 1957) este istoric al ideilor, eseist, traducător. A făcut studii de Engleză, Franceză (Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași) și Istorie (EHESS, Paris). A predat mai ales la University of Michigan, Ann Arbor; Universitatea din București; Central European University, Budapesta – unde a fost și pro-rector academic, șef de departament, director fondator al Pasts, Inc. Center for Historical Studies; a făcut cercetări, între altele, la institute de studii avansate (Stanford, Berlin, Essen, Viena). A coordonat proiecte și rețele de cercetare, colecții de carte; a fost în conducerea unor instituții, organisme profesionale (între altele, membru în biroul Comitetului Internațional de Științe Istorice), publicații, fundații; a (co)organizat conferințe, seminarii, școli de vară. A ținut conferințe și comunicări în peste treizeci de țări. A publicat cinci volume de autor (unul la Paris), șase de convorbiri (cu: Adrian Marino, Mihai Șora, Alexandru Zub, Moshe Idel, Virgil Nemoianu, Cioran și Luca Pițu), șapte coordonate (unele în colaborare), șase traduse din franceză și engleză (în colaborare cu Mona Antohi), precum și texte de mai mică întindere. Mai multe informații la www.sorinantohi.org.

Idei în Agora Ideas in the Agora

Program dedicat analizei spiritului public, realizat de Muzeul Municipiului București în parteneriat cu Asociația Orbis Tertius / A Treia Lume — care asigură conținutul. Întâlnirile au formate diferite (conferințe, colocvii, seminarii, dezbateri publice etc.), propunând un dialog între curente, mișcări, personalități, viziuni despre lume, teorii, ideologii aflate în consens, rezonanță, tensiune ori conflict. Discuțiile sunt accesibile și prin live streaming, fiind apoi arhivate și folosite ca punct de plecare pentru publicații virtuale și tipărite. Vezi afișe, pliante, filme etc. la www.sorinantohi.org și https://www.youtube.com/channel/UCv5R2xEgA_M5nzwIUGl8kcQ

Intelectualii publici și universitarii, politicienii și oamenii de afaceri, studenții, întregul public educat încearcă astfel să înțeleagă împreună lumea în care trăiesc. În singurul mod posibil: prin dezbaterea critică a ideilor.

Întâlnirile au loc de regulă la Casa Filipescu-Cesianu, Calea Victoriei 151.

I: Marx and Marxism: Utopia, Dystopia, History. Gregory Claeys talks to Sorin Antohi (21.06. 2017). II: De ce este România cum este? Specificul național ca excepționalism. Vintilă Mihăilescu în dialog cu Sorin Antohi (2.07.2017). III: Inintelighenția. Intelectuali și politică în România. Dorin Tudoran în dialog cu Sorin Antohi (9.08.2017). IV: De la sociologie și geografie la geopolitică în România interbelică. Conferință de Călin Cotoi. Moderator: Sorin Antohi (25.09.2017). V: Nationality and European Identity. Jörn Rüsen talks to Sorin Antohi (7.10.2017). VI: The Armenian Genocide: History, Memory, Responsibility, conferință internațională (13-14.10.2017). VII: Antropologie și istorie recentă în România. Katherine Verdery în dialog cu Sorin Antohi (17.10.2017). VIII: Village-City-Nation: Utopia? Opening statements by Gregory Claeys and Sorin Antohi, followed by discussion (21.10.2017). IX: Cultură, ideologie și politică în America de azi. Virgil Nemoianu în dialog cu Sorin Antohi (23.10.2017). X: Identități evreiești, identități românești. Moshe Idel în dialog cu Sorin Antohi (30.10.2017). XI: Concurența simbolică ruso-română la periferie. Viziuni alternative ale Basarabiei. Conferință de Andrei Cușco. Moderator: Sorin Antohi (21.11.2017). XII: Eugenism, biopolitică și stat etnic în România. Marius Turda în dialog cu Sorin Antohi (23.11.2017). XIII: Experimente liberale și continuități corporatiste Politica reprezentării profesionale la începuturile politicii sociale românești. Conferință de Victor Rizescu. Moderator: Sorin Antohi (12.12.2017). XIV: Luca Pițu: viața și ideile unui trickster. Liviu Antonesei în dialog cu Sorin Antohi (14.01.2018). XV: Poate fi info-spațiul o nouă Agora? Conferință de Gheorghe M. Ștefan. Moderator: Sorin Antohi (30.01.2018). XVI: Domnii doctori și România modernă. Utopie, discurs și reformă instituțională. Conferință de Octavian Buda. Moderator: Sorin Antohi (6.02.2018). XVII: Cultură, ideologie și politică în România de azi. Andrei Pleșu în dialog cu Sorin Antohi (20.02.2018). XVIII: “Înainte de ’89 era mai bine”. Bazele socio-demografice ale percepţiilor asupra comunismului. Conferință de Cătălin Augustin Stoica. Moderator: Sorin Antohi (13.03.2018). XIX: Filozofi în agora: pînă la moarte, dincolo de eșec. Costică Brădățan în dialog cu Sorin Antohi (27.03.2018). XX: În căutarea teoriei ultime. Noi evoluții în fizică și cosmologie. Emilian Dudaș în dialog cu Sorin Antohi (10.04.2018). XXI: Genocidul armean. Un “trecut care nu trece”. Bedros Horasangian în dialog cu Sorin Antohi (24.04.2018). XXII: Introducere în anatomia sunetului. Conferință de Fred Popovici. Moderator: Sorin Antohi (8.05.2018).

În pregătire: XXIV: 12.06.2018, 18:00. Liberalism după Bizanț? Daniel Barbu în dialog cu Sorin Antohi. XXV: 29.05.2018, 18:00. Idei desenate în Agora. Dan Perjovschi în dialog cu Sorin Antohi. Urmat de vernisajul expoziției “Teoria României” în imagini. XXVI: 24.06.2018, 18:00. 1968: Counterculture, Ideology, Utopia. Gregory Claeys, Sorin Antohi și alții (în engleză). Un an de Idei în Agora. XXVII: 26.06.2018, 18:00. Marea Foamete din Basarabia, 1946-47. Ideologie, context și economie morală. Conferință de Igor Cașu. Moderator: Sorin Antohi.