Colecția Pinacotecii Muzeului Municipiului București este una dintre cele mai valoroase din România, oferind o panoramă vizuală amplă asupra evoluției artei românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea până în contemporaneitate. Această colecție excepțională reflectă eforturile susținute de conservare și restaurare, lucrările fiind adăpostite până în prezent în spații muzeale temporare. În viitorul apropiat, Municipalitatea urmează să definitiveze un sediu dedicat, care să pună în valoare acest patrimoniu cultural de excepție.
Fondată în anul 1933, la inițiativa primarului Dem I. Dobrescu, Pinacoteca București adăpostește aproximativ 5.700 de lucrări și reprezintă una dintre cele mai importante colecții ale Primăriei Capitalei, menită să ofere publicului acces la creații românești și europene. Patrimoniul a fost format prin donații, achiziții și transferuri, iar procesul de îmbogățire continuă, incluzând și opere de artă contemporană. Deși nu beneficiază momentan de un spațiu permanent, instituția valorifică acest fond prin expoziții tematice, care aduc în prim-plan atât capodopere cunoscute, cât și lucrări mai puțin mediatizate ale unor artiști celebri sau emergenți. Activitatea muzeului este completată de conferințe și expoziții care scot în evidență importanța culturală și antropologică a lucrărilor, cu scopul de a educa publicul și de a crea legături între trecut și prezent.
Colecția este structurată astfel: 2.647 de lucrări de pictură românească și europeană, 523 de lucrări de sculptură și artă decorativă, respectiv 2.500 de lucrări de grafică. Din punct de vedere cronologic, colecția acoperă o paletă largă de stiluri și curente artistice. Ea include lucrări din perioada sfârșitului de secol XVIII și începutul secolului XIX, specifice epocii fanariote și debutului neoclasicismului; creații ale secolului XIX, influențate de Biedermeier, romantism, academism, realism, impresionism și simbolism; arta secolului XX, cuprinzând începuturile modernismului, perioada interbelică, realismul socialist și reorientarea spre tendințele vestice după 1989; precum și opere din secolul XXI, care reflectă direcțiile contemporane prin expoziții recente, integrate prin donații și achiziții. Numai în ultimii ani, colecția a fost îmbogățită cu peste 200 de lucrări primite din donații.
Astăzi, patrimoniul Pinacotecii include aproximativ 100 de lucrări clasate în categoria juridică Tezaur a patrimoniului cultural național și circa 1.000 de lucrări încadrate în categoria Fond.
Printre artiștii de renume ale căror lucrări sunt păstrate în depozitele Pinacotecii se numără Nicolae Grigorescu, cu 28 de picturi și 15 lucrări de grafică; Theodor Aman, cu 8 picturi și 4 lucrări de grafică; Nicolae Tonitza, cu 13 picturi și 8 lucrări de grafică; Ștefan Luchian, cu 11 picturi și 9 lucrări de grafică; Gheorghe Petrașcu, cu 27 picturi și 8 lucrări de grafică; Nicolae Vermont, cu 19 picturi și 14 lucrări de grafică; Theodor Pallady, cu 27 picturi și 23 de lucrări de grafică. De asemenea, colecția include lucrări semnate de Nicolae Dărăscu, Constantin Artachino, Ștefan Popescu, Camil Ressu, Corneliu Baba, Ion Theodorescu Sion, Eustațiu Stoenescu și mulți alții.
Sculptura este reprezentată de nume importante precum Oscar Han, cu 7 lucrări; Dimitrie Paciurea, cu 10 lucrări; Cornel Medrea, cu 3 lucrări; Carol și Frederic Storck, cu 13 lucrări; Filip Marin, cu 42 de lucrări; Ion Irimescu, cu 7 lucrări; și Gheorghe Anghel, cu 16 lucrări. Alți sculptori importanți prezenți în colecție sunt Milița Petrașcu, George Apostu, Ionescu Varo, Constantin Baraschi și Boris Caragea.
Colecția de artă europeană a Pinacotecii cuprinde aproximativ 50 de lucrări, dintre care unele semnate de Luca Giordano și Georges van den Bos, precum și copii de epocă după Guido Reni, Jacob Jordaens, Carlo Dolci, Tizian, Antonio Ciseri și alții.
Valoarea totală estimată a patrimoniului deținut de Pinacoteca București, aflat în prezent în depozite, este de aproximativ 10 milioane de euro.
În ultimii ani, în pofida lipsei unui sediu permanent, activitatea Pinacotecii a fost una intensă. Au fost organizate anual 9 expoziții, însoțite de cataloage expoziționale, 8 simpozioane dedicate artei și istoriei artei, 2 repertorii de pictură, 15 conferințe despre artiști contemporani și o serie de expoziții virtuale.
În prezent, instituția își continuă activitatea prin lansarea unei noi platforme de cercetări interdisciplinare, însoțită de o publicație dedicată prezentării contribuțiilor științifice realizate în cadrul inițiativei PINACOTECA-PAVILION. Această inițiativă vine să confirme misiunea Pinacotecii de a menține viu dialogul dintre trecut și prezent, dintre patrimoniu și inovație.
Palatul Dacia-România, imobil achiziționat de Primăria Municipiului București special pentru a deveni sediul Pinacotecii bucureștene, dat în administrarea Muzeului Municipiului București, este situat în centrul istoric al Bucureștiului, pe strada Lipscani nr. 18-20. Monument istoric de valoare națională, înscris în Lista Monumentelor Istorice, face parte din „Ansamblul de arhitectură Strada Lipscani”. Clădirea ocupă colțul dintre străzile Lipscani, Smârdan și Stavropoleos, având o fațadă mai lungă pe strada Stavropoleos. Istoria acestei clădiri se îngemănează cu istoria Capitalei României. Aici se vor regăsi de acum înainte capodoperele din colecția Pinacotecii Bucureștiului, care vor putea fi admirate de români și turiștii străini deopotrivă. Sperăm că orașul se va putea mândri în curând cu creațiile sale și patrimoniul de excepție care va putea fi expus, admirat, prezentat lumii întregi așa cum merită.
Dr. Ana Maria Măciucă, muzeograf, Pinacoteca București