Expoziție tematică: Bandă desenată din perioada interbelică

Din 7 octombrie 2020

EXPOZIȚIE TEMATICĂ LA PALATUL SUȚU

Din seria Maeștri ai benzii desenate românești

BANDĂ DESENATĂ DIN PERIOADA INTERBELICĂ

Partea I (1922-1939)

Seria expozițiilor „Maeștri ai benzii desenate românești” revine în luna octombrie 2020 la Palatul Suțu – Muzeul Municipiului București cu „Expoziția de benzi desenate din perioada interbelică”, partea I (1924 – 1939).

La invitația autorului BD, Mihai I. Grăjdeanu, inițiatorul seriei „Maeștri ai benzii desenate românești”, colecționarul Andrei Szasz aduce în fața publicului o primă călătorie publicistică într-una dintre cele mai frumoase perioade istorice ale României.

Perioada interbelică reprezintă una de aur pentru banda desenată pentru copii, deoarece apar multe reviste dedicate lor, care conțin astfel de povestiri ilustrate. Unele sunt inspirate din subiecte populare, altele din povești românești cunoscute, iar altele sunt preluări din teme internaționale, în special americane sau germane.

Câteva publicații pentru copii care apar între 1918 și 1939 sunt: „Revista Copiilor și a Tinerimei”, „Lumea Copiilor”, „Lumina Copiilor”, „Universul Copiilor”, „Dimineața Copiilor”, „Duminica Copiilor”, „Raiul Copiilor”, „Amicul Copiilor”, „Revista Copiilor”, „Curentul pentru copii și tineret”. În revista umoristică pentru adulți „Veselia” vor apărea câteva benzi desenate și multe caricaturi.

Scenariști importanți: Moș Nae Batzaria, Pascal M. Rădulescu, Teodor Castrișanu, Mihail Gafița, Tușa Niculina, Unchiul Niță, Mic-Mac.

Graficieni importanți: C. Jiquidi (tatăl), Ary Murnu, Marin Iorda, Pascal M. Rădulescu, GEO, Aurel Petrescu, Dem Demetrescu, V. Dobrescu, Nell Cobar, Gusty, Anca, Gheorghe Petrescu, Ion Drugă.

Seriale de benzi desenate mai importante apărute sunt: Aventurile lui Haplea și Coana Frosa, Tudorică și Andrei, Norocul fierarului, Dunăre Voinicul, Isprăvile lui Flor Voinicul, Stan Voinicul și Bran Zgârcitul, Stan și Bran, Isprăvile lui Charlot (Chaplin), Năzdrăvăniile lui Bică, Neață și Nătăfleață, Aventurile puișorului Pic, Plici și Plum, S.O.S. A dispărut avionul stratosferic. 

Revista „Lumea Copiilor” apare începând cu 1922 timp de trei ani în 16 pagini, dintre care 4-5 în bicromie. Ilustrator principal este Ary Murnu care semnează mai multe benzi desenate.

Revista „Dimineața Copiilor” apare începând cu 18 februarie 1924 în 16 pagini, dintre care 3-4 color, sub îngrijirea lui Nicolae Batzaria care va semna sub mai multe pseudonime cum ar fi Moș Nae, Ali Baba, Maica Lina, scenarii de benzi desenate și scurte povestiri ilustrate, dar și multe romane pentru copii apărute independent. În numărul 2 debutează cel mai longeviv și popular serial sau personaj din toată istoria benzilor desenate românești și anume Haplea, care va emigra la „Universul Copiilor” odată cu creatorul său. Revista va apărea până în anul 1941, când România intră în Al Doilea Război Mondial alături de Germania Nazistă. Din moment ce în revistă au apărut multe preluări din publicațiile americane, iar țara era practic în război împotriva Statelor Unite în decembrie 1941, revista își încetează apariția până în 1943, când va reapărea sub titlul „Ziarul Copiilor”, până în anul 1947, preluând și numerotarea revistelor în continuare de la „Dimineața Copiilor”.

„Universul Copiilor” apare începând cu 3 iunie 1925 sub îngrijirea grafică a lui Aurel Petrescu. Ilustrator principal va fi însă pictorul Pascal timp de 20 de ani, iar scriitor și scenarist principal va fi chiar Nicolae Batzaria începând cu 1936 până la dispariția revistei la jumătatea anului 1948.

Haplea este numele unui personaj fictiv de benzi desenate și desen animat intrat în vorbirea populară sau colocvială și este definit de Dicționarul Explicativ ca „un om nătărău, prostănac, neghiob, dar și lacom la mâncare”, iar termenul provine din limba bulgară („hapljo”).

În 1927 Nae Batzaria împreună cu Marin Iorda crează primul desen animat lung de 300 metri din istoria cinematografiei românești cu numele HAPLEA. Ca personaje apar Haplea, Coana Frosa, soția lui, Haplina și Hăplișor, cei doi copii ai lor și cățelul Zdup.

Primele benzi desenate cu Haplea apar încă în primele numere din revista pentru copii „Dimineața copiilor” din anul 1924 și sunt realizate de Nae Batzaria și Marin Iorda. Acest personaj manifestă toate calitățile altor personaje celebre din umorul și vorbirea populară precum: Păcală, Tândală, Bulă, Sucă a lui Nea Mărin sau Mitică a lui Ion Luca Caragiale.

Povestiri în versuri cu Haplea apar în: Dimineața copiilor, Universul Copiilor și reeditări de-a lungul timpului. (Szasz Andrei).

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 7 – 31 octombrie 2020. Intrarea este gratuită.

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *