„100% RO” la Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici

Designerul care a dus în toată lumea arta meșteșugarilor români va expune creațiile sale la Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici începând cu data de 23 aprilie 2021. Publicul va avea astfel ocazia să cunoască povestea francezului Philippe Guilet și să admire exponate din Colecția „100% RO” creată de el, un amestec între moda franceză haute couture și portul popular românesc, o combinație între ie și pantofi cu toc, între rochiile de gală lungi și bundițele țărănești. La data creării și lansării colecției, acum 10 ani, Philippe Guilet, era directorul artistic al ambasadei Franței.

„100% RO” s-a prezentat de la început ca o reinterpretare a valorilor tradiționale românești din perspectiva unui francez. Proiectul s-a născut din impulsul francezului Philippe Guilet, ca o sfidare a prejudecăților legate de România. Alături de el, cinci designeri români și 50 de meșteri populari au participat la conturarea colecției și și-au văzut creațiile defilând la București în cadrul spectacolului „Prejudecăți – 100% RO” și apoi pe podiumuri din mari orașe ale lumii.

Aceste ținute unice au fost revelate în premieră pe 10 noiembrie 2011, la sediul Ambasadei Franței din București, într-un prezentare de gală la care au asistat diverse personalități din lumea politică, culturală, de afaceri și cea a modei.

Despre Philippe Guilet, jurnaliști români au scris că a reușit o simbioză ce are că bază stilizarea, intuind foarte bine faptul că portul tradițional românesc este prin excelență haute couture. El a adaptat piesele vestimentare la gustul societății contemporane și totodată a păstrat nealterată esența modelului românesc ce le-a inspirat.

Întreaga colecție a fost creată la capătul a mii de ore de migală. Piese precum un chimir din piele cu ținte și mărgele, o ie cusută punct cu punct în zeci de fire subțiri de ață colorată, o pereche de ciubote moldovenești care să țină la horă, un cojoc din piele de oaie întoarsă, împodobit cu cusături, o fotă cu însemne ancestrale din Domneștii de Argeș, o maramă din borangic brodată cu mătase la fel de subțire ca firul de păianjen, o bundiță de pe Obcini garnisită cu blană de dihor, un zgărdan sau gherdan maramureșan făcut „ca la carte”, o pălărie bistrițeană cu pene de păun, un pieptar din Lăpuș, o giubea, hainele oltenești din dimie, un pieptar cu ciucuri de pe Valea Izei, o catrință cu fire de argint și poală întoarsă – așa cum se poartă pe la Suceava și Iași, un vâlnic din zona Gorjului, un brâu cu alesături sau hulitele opinci privite multă vreme ca un simbol al sărăciei, redescoperite însă în noiembrie 2011, au stârnit admirația publicului.

Broderiile cu milioane de mărgele, bijuterii de lemn, cojoacele cusute manual, adevărate comori, au fost descoperite în casele meșteșugarilor români de Philippe Guilet, designerul francez. Ascunse în colțuri de țară, în case vechi, în mâinile ultimilor artizani români care nici nu mai credeau că ele vor ajunge să uimească o lume întreagă.

Inspirat de poveștile lor, de arta tradițională românească, de lumea satului, Philippe Guilet a stilizat creația artizanilor români și a urcat-o pe podiumurile de modă, visând la ziua în care marii creatori ai lumii le vor cere să le împodobească creațiile.

„Inspirat de zgărdanele maramureșene, de români și de românce, de motive culturale și de tradițiile noastre, un francez a avut ideea să reînvie meșteșugurile populare și mai mult, să le facă întregii lumi cunoscute”, așa începea un reportaj difuzat la ProTv.

Ținutele poartă nume de românce precum: „Anca“ – salopetă din fetru cu broderii negre; „Camelia“ – cojoc și broderii de mărgele; „Ecaterina“, taior alcătuit din 6.000 de șindrile miniaturale, lucrate manual de tâmplarul Istvan Iuhasz, Baia Mare.

La crearea vestimentațiilor au colaborat și designeri români, precum Mihaela Glăvan, Kristina Dragomir și Claudia Castrase, dar și 50 de artizani populari care au avut grijă ca manufactura îmbrăcămintei să păstreze regulile tradiționale. Printre meșteri îi regăsim pe Eva Thanhofer, Baia Mare, Maramureș – tricotaje, împletituri cu croșeta; Ileana și Traian Nicolăică, satul Frățăuții Vechi, județul Suceava, Bucovina, cojocari, meșter populari; Virginia Linul, satul Salva, Bistrița Năsăud, artist popular; Constantin Juravle, comuna Straja, Bucovina, meșter cojocar; Violeta Karmen Roman, satul Feldioara, județul Brașov, dantelăreasă; Ileana Jucan, Mănăstirea Humorului, Suceava, Bucovina, meșter popular.

Cum a descoperit Phillipe România

Philippe Guilet a învățat să cunoască România pentru că a privit-o fără prejudecăți, cu deschidere, cu creativitate. Artistul francez a descoperit astfel că România are o cultură uluitor de bogată și de actuală, că artiștii români sunt plini de talent și de energie, că artizanii români au mâini de aur, că două lumi aparent foarte diferite – cea a meșteșugarilor iscusiți din satele românești și cea a haute couture-ului parizian din care provine Philippe – se pot valorifica reciproc.

Sursele de inspirație

„Designerul care la Paris a lucrat cu Jean Paul Gaultier, Karl Lagerfeld și Thierry Mugler s-a lăsat inspirat de România, de cojoacele bucovinene, de zgărdanele maramureșene, de români și de românce, de motive culturale și de tradiții românești. Așa a avut ideea de a realiza o colecție 100% couture, 100% modernă, 100% românească cu artizani și artiști români“. Într-un final, Philippe Guilet a îmbinat couture-ul francez, modern și sofisticat, cu tradițiile românești, autentice și ancestrale, într-o colecție unică pe care a denumit-o Prejudecăți.

Odată cu piesele haute couture create de Philippe Guilet împreună cu echipa de creativi români – artizani și designeri – a luat naștere și proiectul 100% – un proiect cultural ce pune în valoare România și patrimoniul său cultural, transpunând în limbaj modern elemente culturale, tradiții și meșteșuguri românești.

Acesta este unul dintre cele mai frumoase dialoguri culturale între România și Franța, amintind de tradiționala legătură care există între spiritul galant francez și creativitatea românească.

O nouă punte de legătură

100%.RO este rezultatul unei conversații despre România pe care noi, membrii echipei, am dus-o împreună începând cu martie 2011. Este o conversație pozitivă. Ne-am unit în jurul unei idei și am construit un proiect, căutând soluții și resurse. Am încercat să punem în lumină valoarea și autenticul, luând lucrurile așa cum sunt ele. Am căutat să dăm valorii ce e al valorii: recunoaștere și respect”, a declarat Oana Marinescu, manager de proiect și consultant comunicare strategică.

Philippe Guilet a creat o nouă punte de legătură între aceste două lumi, iar demersul său este și unul de promovare a României și a valorilor sale. Este un proiect care vorbește lumii despre „o altă față a României, frumoasă, autentică, modernă, activă, bogată în resurse și valori creative, cu oameni plini de energie și talent, indiferent de vârstă”. „Trăim o perioadă agitată, în care mâinile talentate nu se pot exprima pe deplin deoarece sunt adesea reprimate, inhibate și abandonate uitării. Aceste talente, prin colecția mea, vor încerca să arate astăzi o Românie nouă, o Românie care refuză prejudecățile care i se aplică în mod atât de gratuit și care cere doar să fie recunoscută pentru munca sa, ce aparține unui patrimoniu cultural excepțional. Acest patrimoniu se regăsește acum exprimat într-o manieră modernă”, a declarat, la prezentarea colecției, acum zece ani, Philippe Guilet, director artistic al colecției. Și așa a și fost. Iar acum publicul este invitat să vadă creațiile lui Philippe la Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici, într-o ambianță mai potrivită decât oricând. Această colecție nu ar fi existat fără sprijinul sponsorilor și partenerilor 100%, români și  francezi, cărora creatorul și colaboratorii săi le mulțumesc.

Text de Lavinia Ionescu

Fotografiile din paginile ziarului „București în 5 minute”, disponibil la toate standurile muzeelor MMB, sunt realizate de Adi Bulboacă, Corina Olaru, Cătălina Filip și Andrei Ivan

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *